Apneea în somn, boala care te poate lăsa fără carnetul de conducere, soluţionată prin operaţii la nivelul maxilarelor

0
0

Sindromul de apnee în somn este o problemă de sănătate publică. Afectează unul din cinci bărbaţi şi una din nouă femei, după vârsta de 40 de ani. Pe lângă riscurile cardiovasculare, apneea în somn reprezintă prima cauză a accidentelor rutiere produse de adormirea la volan. Există tehnici chirurgicale revoluţionare care corectează deformaţiile maxilarelor ducând la remiterea totală a apneei obstructive.

Sindromul de apnee în somn se manifestă prin sforăit şi pauze în respiraţie ce depăşesc 10 secunde. Numărul pauzelor poate fi de: 5-15 pe oră (apnee uşoară), 15-30 (apnee moderată), peste 30 (apnee severă).

Întreruperile repetate ale respiraţiei duc la superficializarea somnului sau la un somn insuficient. De aici apar o serie de consecinţe, dintre care cea imediată este starea de somnolenţă în timpul zilei, un factor major de risc pentru accidente rutiere sau de muncă. O directivă recentă a Uniunii Europene restricţionează dreptul de a conduce autovehicule în cazul persoanelor cu apnee severă sau moderată. Trebuie reţinut faptul că România se situează pe locul cinci în clasamentul european al accidentelor produse de adormirea la volan.

Obstrucţia la nivelul căilor respiratorii este principala cauză a sindromului de apnee în somn. Iar una dintre cauzele obstrucţiei este reprezentată de deformaţii ale maxilarelor. Dr. Ion Nicolescu, medic primar chirurgie buco-maxilo-facială la Spitalul „Sfânta Maria“ Bucureşti, ne explică în continuare de ce apare apneea în somn în cazul persoanelor cu probleme la nivelul maxilarelor şi cum pot fi aceastea corectate cu ajutorul chirurgiei ortognatice.

„Anomaliile dento-maxilare sunt determinate de tulburările de dezvoltare, în deficit sau în exces, ale oaselor maxilare care se caracterizează prin modificări ale poziţiei dinţilor cu tulburări în masticaţie şi vorbire, fizionomie inestetică, dar şi prin crearea de condiţii favorabile tulburărilor respiratorii, respectiv a apneei obstructive de somn. Putem spune că o  treime din populaţia României este predispusă la apnee în somn din cauza anomaliilor dento-maxilare. Mai exact, 30% dintre români au un tipar scheletal în care mandibula (maxilarul inferior) este insuficient dezvoltată, mult mai scurtă decât maxilarul superior. Nu doar faptul că dinţii inferiori sunt mult mai în spate decât dinţii superiori, cu o muşcătură anormală şi profil fizionomic <de pasăre>, dar şi pasajul aerian este subdimensionat. Deoarece inserţia anterioară a limbii este pe maxilarul inferior, o mandibulă scurtă face ca baza limbii să fie mai aproape de peretele faringelui, îngustând pasajul aerian. Astfel, în timpul somnului, respiraţia este orală, favorizând apariţia cariilor şi a iritaţiilor mucoasei bucale, iar <căderea bazei limbii în gât> prin poziţia orizontală determină sforăitul sau întreruperea completă a respiraţiei. Poziţia bazei limbii reprezintă cauza cea mai frecventă de producere a apneei obstructive în timpul somnului“, explică dr. Ion Nicolescu.

Chirurgia ortognatică rezolvă anomaliile de poziţie a maxilarelor. Termenul de ortognatic vine din limba greacă şi înseamnă „îndreptarea maxilarului“ (orto – drept şi gnatos – maxilar). „Intervenţia constă în fractura dirijată a unuia sau a ambelor maxilare, în funcţie de anomalie, poziţionarea oaselor în raport corect şi contenţionarea lor cu materiale de osteosinteză, pacientul putând deschide gura imediat postoperator. Toată procedura se realizează prin gură, nu se fac incizii la nivelul feţei şi nu rămân cicatrice externe. Chirurgia ortognatică duce la o muşcătură corectă şi stabilă, îmbunătăţind atât funcţia masticatorie şi vorbirea, cât şi fizionomia pacientului. În plus, prin avansarea mandibulei sau a ambelor maxilare, se poate obţine o mărire a pasajului aerian cu până la 70%, ceea ce are ca rezultat dispariţia apneei în somn“, susţine dr. Ion Nicolescu, cel mai experimentat chirurg român specializat în chirurgia ortognatică.

image

Cercetările ştiinţifice sunt multiple, pe cazuri de gravitate diversă şi demonstrează faptul că tratamentul de elecţie este chirurgical, prin chirurgie ortognatică.

După intervenţie, perioada de convalescenţă durează o săptămână, iar o lună trebuie respectată o dietă moale. Se deschide gura imediat postoperator, pentru că reluarea funcţiei maxilarelor duce la vindecarea şi recuperarea cât mai rapidă. Această intervenţie chirurgicală este în general precedată şi urmată de tratamentul de aliniere a dinţilor făcut de medicul ortodont.

Sănătate


Ultimele știri
Cele mai citite