Războiul din Pădurea Băneasa ia amploare. 6.000 de oameni, captivi între un dezvoltator care nu se ține de cuvânt și ecologiști

Disputa accesului auto pentru locuitorii din cartierul Greenfield atinge cote maxime după ce Romsilva a transmis către Federația Greenfield un document oficial prin care anunță intenția de a rezilia contractul de peaj. Acest acord permite locuitorilor din complex să circule cu mașinile personale pe un drum amenajat în pădure în anii '70, deși Codul Silvic interzice acest lucru. În paralel, dezvoltatorul susține că este aproape de a obține autorizația de construire pentru un nou drum care să facă legătura cu breteaua de acces de pe Centura Capitalei.

FOTO Adevarul

Construit lângă Pădurea Băneasa, singura a Capitalei, cartierul Greenfield adăpostește peste 6.000 de oameni. Accesul se face pe un singur drum, mai exact pe Aleea Teișani, cu o singură bandă pe sens, insuficient pentru a răspunde nevoilor de trafic ale locuitorilor. Deși inițial le-a promis cumpărătorilor construirea altor drumuri de acces, dezvoltatorul complexului, Impact Developer & Contractor SA, nu s-a ținut de cuvânt nici până astăzi, deși construiește în ritm alert din 2015.

Problemele s-au agravat în anul 2023, atunci când s-a decis închiderea unui alt drum de acces, prin drumul Vadul Moldovei, care leagă Aleea Privighetorilor de cartierul Greenfield pe la Gradina Zoologică. Codul Silvic interzice circulația rutieră pe drumurile forestiere, cu excepția accesului către proprietățile riverane pe baza unei autorizații/acord din partea administratorului fondului forestier.

Confruntați zilnic cu blocajele din trafic și rămași izolați în cartier în urma vijeliei din iulie anul trecut, locatarii din Greenfield au găsit o soluție temporară. Prin intermediul Federației Greenfield, aceștia au încheiat, în martie 2025, un contract de peaj cu Direcția Silvică Ilfov. Documentul permite riveranilor utilizarea unui alt drum forestier, de aproximativ 1,5 km, care face legătura între Aleea Teișani și Strada Padina. Această înțelegere a fost criticată dur de organizațiile de mediu, de către ministrul mediului de la acea vreme, Mircea Fechet, dar și de către actuala ministră, Diana Buzoianu.

FOTO: Adevărul

Însă acesta nu este singurul segment de drum forestier din zonă deschis traficului rutier. Romsilva nu a închis de tot drumul Vadul Moldovei, la capătul căruia, în apropiere de Grădina Zoologică, funcționează mai multe restaurante, iar clienții acestora au acces nestingherit cu autoturismele până la Federația Română de Tir.

FOTO: Adevărul

De asemenea, strada Padina, de lângă Academia de Poliție, este asfaltată și deschisă circulației.

Aleea Padina este deschisă circulației publice deși este formată din drumuri forestiere

Disputa privind drumul prin Pădurea Băneasa, în instanță

Totuși, atenția publică s-a concentrat pe drumul pentru care Federația Greenfield are încheiat contractul cu Direcția Silvică Ilfov, tranzitat de luni până vineri în medie de 377 de autoturisme. Activiștii de mediu susțin că acesta era de fapt o simplă potecă, fiind ulterior transformat în drum sub pretextul unor lucrări finanțate prin PNRR. Potrivit documentelor însă drumul a fost construit în 1972. El tranzitează un lot de pădure proprietate privată, iar zona nu face parte din centura verde București-Ilfov.

„Este vorba despre un contract de peaj încheiat, în opinia noastră, într-un mod total ilegal. Contractul prevedea o sumă de aproximativ 120.000 de euro pentru ca locuitorii din ansamblul Greenfield să poată traversa Pădurea Băneasa pe un drum considerat forestier. Lucrurile au început în urmă cu câțiva ani, când Direcția Silvică Ilfov a început să amenajeze un drum. În momentul în care i-am contactat și i-am întrebat ce fac acolo, au spus că au fonduri din PNRR și trebuie să le utilizeze, motiv pentru care amenajează drumuri forestiere”, a povestit Dan Trifu, președintele Eco-Civica, pentru „Adevărul”.

Între timp, Eco-Civica a atacat în instanță contractul de peaj.

„Am atacat în instanță atât contractul de peaj, cât și actul adițional. Am considerat că este un act administrativ, însă instanțele au declinat succesiv competența: contenciosul a trimis cauza la civil, civilul a trimis-o mai departe, iar în final Curtea de Apel București a stabilit că judecata aparține Secției Civile”, spune Dan Trifu.

Tribunalul București a respins însă cererea de suspendare a accesului locuitorilor din Greenfield pe drumul spre Aleea Padina, confirmând legalitatea contractului.

În opinia lui Dan Trifu, singura soluție ar fi ca dezvoltatorul să realizeze căile de acces pe care le-a promis locuitorilor.

„Situația este cu atât mai problematică cu cât dezvoltatorul nu și-a realizat accesele promise. Încă din 2005, când a fost aprobat primul plan urbanistic zonal (ulterior anulat), Greenfield s-a angajat să creeze trei noi căi de acces – două din centură și una pe sub podul hobanat. Nu au fost realizate nici până astăzi. Între timp, regimul de înălțime a crescut semnificativ, de la P+2 la P+10 sau P+11, ceea ce a dus la o densitate mult mai mare, fără infrastructura necesară”, susține Dan Trifu.

Locuitorii contraatacă: notificarea Romsilva nu are valoare juridică

De cealaltă parte, reprezentanții Federației Greenfield consideră documentul trimis de Romsilva nu are valoare legală, în condițiile în care aceasta nu a fost emis de partea din contract, anume Direcția Silvică Ilfov.

„Avem un act adițional care prevede în mod expres că denunțarea unilaterală a contractului poate fi făcută doar în urma validării de către instanță. Cu alte cuvinte, partea își poate exprima intenția de reziliere, dar pentru ca aceasta să producă efecte juridice, trebuie confirmată de instanță. Acesta este mecanismul prevăzut de actul adițional. Nu a fost emisă de Direcția Silvică Ilfov, care este parte în contract, ci de Regia Națională, în calitate de for superior, dar care nu este parte contractuală. Din acest motiv, notificarea nu poate produce efecte juridice, întrucât nu există calitate activă în raportul contractual”, a declarat pentru „Adevărul” Cătălin Diaconescu, președintele Federației Greenfield.

Acesta precizează că programul de utilizare a drumului este strict reglementat: 07:00 – 10:00 și 15:00 – 18:00, de luni până vineri.

Drum spre Centura Capitalei - posibilă soluție

În opinia reprezentantului Federației Greenfield, o soluție pe termen scurt pentru degrevarea traficului ar fi redeschiderea accesului prin drumul Vadul Moldovei. 

„Într-un scenariu ideal, dezvoltatorul trebuie să își asume realizarea unui nou acces către centură. În paralel, autoritățile trebuie să pună în aplicare hotărârile Consiliului General privind transferul drumului Vadul Moldovei din administrarea Romsilva în cea a Primăriei Municipiului București, pentru a fi deschis circulației publice. Există deja două hotărâri în acest sens, însă sunt blocate în prezent din motive birocratice. În momentul în care drumul Vadul Moldovei va fi deschis, drumul forestier aflat acum sub contract de peaj ar putea fi închis. Noi îl considerăm o soluție temporară, până la finalizarea acestor demersuri administrative”, a declarat Cătălin Diaconescu.

Vadul Moldovei este închis pentru locuitorii din Greenfield FOTO Adevarul

La nivel declarativ, toate părțile implicate - Federația Greenfield, Ministerul Mediului și organizațiile de mediu - sunt de acord într-o singură privință, anume construirea noilor puncte de acces.

Prima cale de acces presupune amenajarea intersecției Aleea Teișani și breteaua DN1 şi a intersecției bretelei DN1 cu centura București. 

Pentru cea de-a doua cale de acces, trebuie realizată o arteră de legătură între Aleea Teișani și Șoseaua Odăi, în dreptul Podului Hobanat, pe un teren aflat în proprietatea dezvoltatorului. Întrucât artera va traversa calea ferată, aceasta presupune lucrări complexe, inclusiv automatizarea trecerii căii ferate. 

Cea de-a treia cale de acces presupune amenajarea intersecției Bulevardul Platanilor – Aleea Teișani, cu rolul de a fluidiza traficul și de a facilita ieșirea prin Bulevardul Platanilor a locuitorilor din cartier. 

Cătălin Diaconescu susține că acesta se află în ultima fază de avizare la Primăria Sectorului 1, iar costurile de realizare vor fi suportate de dezvoltatorul imobiliar.

„În acest moment, lucrurile sunt relativ clare. Blocajele au venit, în trecut, din lipsa aprobării PUZ-ului solicitat de dezvoltator și dintr-o anumită inactivitate a autorităților. Ulterior, Primăria Sectorului 1 s-a implicat, a stabilit un plan împreună cu dezvoltatorul și a emis un certificat de urbanism. În prezent, dezvoltatorul este în faza finală de obținere a autorizației de construire. Investiția, estimată la aproximativ două milioane de euro, este asumată de dezvoltator. Până acum, însă, procesul a fost blocat tocmai de autorități, în ciuda declarațiilor publice contrare. Nu vorbim despre trei accese reale către centură. În realitate, există un singur acces nou posibil – o străpungere pe sub podul hobanat, care iese în zona Calea Cloșca și Crișan din Otopeni, pe centura veche. CNAIR a precizat clar că un acces direct în noua centură nu este tehnic posibil. Celelalte două variante sunt, de fapt, optimizări de trafic: una la intrarea din Aleea Teișani, în zona Arabesque, și cealaltă un sens giratoriu care ajută la fluidizarea traficului intern”, a explicat Cătălin Diaconescu.

În opinia sa, dacă autoritățile vor da undă verde pe aceste documentații, lucrările ar putea fi finalizate în cursul acestui an.

„Dacă autoritățile își respectă obligațiile și emit la timp avizele – în special avizul de mediu, care este în prezent blocat – atunci autorizația de construire poate fi emisă rapid. În aceste condiții, lucrările ar putea începe curând, iar accesul ar putea fi finalizat până la sfârșitul anului, dacă ritmul este susținut”, a explicat reprezentantul Federației Greenfield.