Proiectul privind investițiile fondurilor de pensii în industria de apărare stârnește noi controverse. Fost director ASF: „Este un adevărat cal troian”

Un proiect de lege aflat în dezbaterea Parlamentului ar permite fondurilor de pensii private să investească în companii din industria de apărare, însă conține și o prevedere care ar limita posibilitatea Autorității de Supraveghere Financiară de a impune interdicții sectoriale generale în funcție de domeniul de activitate al emitentului. George Moț, fondatorul platformei desprepensiiprivate.ro și fost director al departamentului de supraveghere a sistemului de pensii private din cadrul ASF, consideră că această modificare reprezintă un veritabil „cal troian”. În opinia sa, efectele ei ar depăși cu mult industria de apărare și ar obliga ASF să elimine nu doar interdicția privind investițiile în producătorii de armament, ci și restricțiile existente pentru companiile din domeniul alcoolului, tutunului și jocurilor de noroc.

Fondurile de pensii private ar putea investi în industria de apărare. Foto: Shutterstock

Inițiativa legislativă, care modifică Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, este semnată de 123 de parlamentari din PSD, PNL, USR, AUR, grupul minorităților naționale și de parlamentari neafiliați.

În forma propusă, legea introduce două noi prevederi la articolul 25. Prima permite administratorilor fondurilor de pensii să investească în valori mobiliare emise de societăți care activează în domeniul apărării, securității și industriei de armament convențional, inclusiv în activități cu dublă utilizare (dual-use), cu respectarea regulilor prudențiale. A doua interzice investițiile în companii implicate în producerea armelor interzise prin tratate internaționale, precum minele antipersonal, munițiile cu dispersie sau armele chimice și biologice.

Însă modificarea care ridică cele mai multe semne de întrebare este introdusă la articolul 28. Aceasta prevede că normele ASF nu vor mai putea institui interdicții sectoriale generale pentru investițiile permise expres de lege, cu excepția celor prevăzute chiar de actul normativ. Dacă proiectul va fi adoptat, ASF va avea la dispoziție 90 zile pentru a-și modifica reglementările secundare.

În expunerea de motive, inițiatorii invocă Strategia Națională de Apărare a Țării 2025-2030, care definește economia drept o componentă a securității naționale, precum și programul european SAFE, destinat finanțării industriei europene de apărare. Documentul propune și utilizarea codurilor CAEN pentru delimitarea activităților strict militare, a celor dual-use și a domeniilor conexe, precum industria aerospațială, mentenanța sau securitatea cibernetică.

„Calul troian” din articolul al doilea

George Moț spune însă că dezbaterea publică s-a concentrat pe partea mai puțin importantă a proiectului. În opinia fostului șef al supravegherii sistemului de pensii private din ASF, adevărata miză se află în modificarea care limitează posibilitatea ASF de a impune interdicții sectoriale generale.

„Este un proiect de lege foarte interesant. Mai auzisem de el, dar nu îl citisem până acum. Este, de fapt, un proiect extrem de scurt, cu doar trei articole. La prima lectură, inclusiv eu l-am înțeles ca fiind un proiect care permite investițiile fondurilor de pensii în industria de armament. Însă, la o analiză mai atentă, lucrurile se schimbă semnificativ. Articolul al doilea spune foarte clar că prin normele ASF nu pot fi instituite interdicții sectoriale generale care să restrângă investițiile exclusiv pe criteriul obiectului de activitate al emitentului. Or, aici este adevărata miză a proiectului. ASF are în prezent restricții privind investițiile nu doar în companiile din industria de armament, ci și în cele din domeniul alcoolului, tutunului și jocurilor de noroc. Din acest motiv, eu văd acest proiect ca pe un adevărat «cal troian». În aparență vorbește doar despre industria de apărare, însă, dacă va fi adoptat în forma actuală, va obliga ASF să elimine toate restricțiile bazate pe obiectul de activitate al emitentului. Asta înseamnă că nu cade doar interdicția privind armamentul, ci și cele referitoare la alcool, tutun și jocuri de noroc”, a explicat George Moț.

Impact limitat pentru industria românească de apărare

Moț atrage atenția că prevederea privind investițiile în industria de apărare ar avea, în practică, efecte reduse asupra companiilor românești. Explicația este simplă. Legea vizează exclusiv acțiunile listate la bursă, iar numărul societăților din România care îndeplinesc aceste condiții este foarte mic.

„Dacă ne limităm strict la primul articol, acesta prevede că fondurile de pensii pot investi în acțiuni ale companiilor din industria de apărare. Vorbim despre valori mobiliare, adică despre acțiuni listate la bursă. Problema este că în România există foarte puține astfel de companii. Nu sunt nici dintre cele mai lichide, ceea ce ar crea dificultăți pentru administrarea portofoliilor fondurilor de pensii. În plus, proiectul se referă exclusiv la acțiuni. Nu vorbește despre obligațiuni sau alte instrumente financiare. În practică, tocmai pentru că în România există atât de puține companii eligibile, administratorii fondurilor ar fi împinși să investească pe piețele externe. Din acest motiv, nu putem spune nici măcar că este un proiect care sprijină în mod direct industria românească de apărare. Din câte cunosc, pe piața principală a Bursei de Valori București există doar două-trei societăți care ar putea intra în această categorie, precum Aerostar sau Turbomecanica. Așadar, opțiunile sunt extrem de limitate”, a subliniat George Moț.

Sunt în siguranță economiile românilor?

Dincolo de disputa privind investițiile, George Moț spune că participanții la Pilonul II nu au motive să își facă griji în privința siguranței banilor economisiți. El explică faptul că sistemul este construit pe mai multe niveluri de protecție, iar activele fondurilor sunt separate juridic de cele ale administratorilor.

„Nu este vorba despre o poliță de asigurare propriu-zisă, ci despre un sistem de garanții. În cazul Pilonului II, participantul nu poate primi la pensionare mai puțin decât valoarea contribuțiilor virate în contul său. Pentru a asigura acest lucru, administratorii sunt obligați să constituie anual provizioane tehnice din propriile resurse, nu din banii participanților. Dacă valoarea activelor ar scădea atât de mult încât conturile unor participanți ar ajunge sub nivelul contribuțiilor, diferențele sunt acoperite mai întâi din aceste provizioane, iar ulterior intervine și Fondul de garantare. Din punct de vedere juridic, administratorul și fondul de pensii sunt două entități complet distincte. Activele administratorului sunt separate de activele fondului, într-un mecanism cunoscut în dreptul anglo-saxon sub denumirea de ring fencing. Dacă administratorul intră în faliment, activele participanților nu sunt afectate și fondul poate fi preluat de un alt administrator”, a subliniat George Moț.

Dezbaterea reală este una etică

În opinia specialistului, adevărata controversă nu privește siguranța economiilor românilor, ci criteriile după care statul stabilește în ce domenii pot investi fondurile de pensii.

„Vorbim despre un sistem foarte strict controlat. Numai la nivelul ASF sunt analizate anual aproximativ 8.000 de raportări, la care se adaugă rectificările și numeroase reguli automate de validare, tocmai pentru a preveni orice transfer nepermis sau orice neregulă. De aceea, discuția generată de acest proiect de lege nu este una despre siguranța banilor participanților, ci despre criteriile etice de investiții. Fiecare poate avea propria opinie, însă există domenii care generează profit din activități precum producția de armament, alcool, tutun sau jocuri de noroc, iar fondurile de pensii au fost până acum împiedicate să investească în astfel de industrii tocmai din considerente etice. Acesta este, în realitate, subiectul de fond al proiectului”, a explicat George Moț.

BNS: Economiile pentru pensie nu trebuie folosite pentru finanțarea industriei militare

Blocul Național Sindical critică dur inițiativa. Sindicaliștii sunt nemulțumiți în primul rând de modul în care statul a gestionat în ultimii ani achizițiile de tehnică militară fără implicarea pe deplin a industriei naționale de apărare.

„După ce au angajat România la împrumuturi de aproximativ 16 miliarde de euro prin programul SAFE, fără să obțină beneficii reale pentru economia națională, iar cea mai mare parte a acestor fonduri urmează să ajungă în afara țării, Guvernul demis continuă aceeași politică. Recent, acesta a aprobat un nou acord strategic, de peste 2 miliarde de euro, cu compania israeliană Rafael Advanced Defense Systems pentru achiziția sistemului mobil de apărare antiaeriană SPYDER - cea mai mare comandă din istoria producătorului israelian. Se pare că, atunci când este vorba despre asumarea răspunderii politice, acest guvern îmbracă bine haina constituțională a unui guvern limitat ca atribuții. Când este vorba însă despre 'shopping' pe bani publici și semnarea unor contracte de miliarde de euro, este campion!”, se mai scrie în comunicat.

ASF atrage atenția asupra modului în care ar putea fi realizate investițiile

Autoritatea de Supraveghere Financiară a analizat proiectul și a formulat observații privind impactul unei eventuale extinderi a domeniilor în care pot investi fondurile de pensii private.

Una dintre problemele ridicate de ASF este legată de dimensiunea redusă a pieței locale de capital în sectorul apărării. România nu are un număr mare de companii din industria de apărare listate la bursă, astfel că o eventuală orientare a investițiilor către acest domeniu ar putea însemna inclusiv plasamente în companii externe.

ASF a atras atenția că obiectivul principal al fondurilor de pensii private trebuie să rămână protejarea intereselor participanților, prin investiții care țin cont de criterii precum randamentul, riscul și diversificarea portofoliilor.

Autoritatea a recomandat analizarea proiectului și din perspectiva implicațiilor strategice, inclusiv prin consultarea instituțiilor competente în domeniul securității naționale.

Miza pentru participanții la Pilonul II

Pilonul II de pensii funcționează pe principiul administrării private a unor contribuții obligatorii, iar administratorii fondurilor investesc aceste sume în diverse instrumente financiare pentru a obține randamente pe termen lung.

Orice modificare a regulilor de investiții are impact asupra modului în care sunt gestionate economiile acumulate de participanți.

Susținătorii investițiilor în industria de apărare argumentează că fondurile de pensii pot contribui la finanțarea unor sectoare strategice și la dezvoltarea economică. Criticii proiectului susțin însă că investițiile trebuie analizate în primul rând prin prisma interesului financiar al participanților și a protejării economiilor destinate pensiei.

Dezbaterea continuă în Parlament

Proiectul legislativ privind extinderea posibilităților de investiții ale fondurilor de pensii private în companii din domeniul apărării se află în proces de dezbatere.

În timp ce BNS cere retragerea inițiativei și avertizează asupra riscurilor utilizării banilor din Pilonul II pentru astfel de investiții, ASF solicită o analiză atentă a efectelor asupra participanților și asupra pieței de capital.