„Bomba cu ceas” a economiei românești. Florin Cîțu: Românii ar putea pierde echivalentul unui salariu într-un an
0Fostul premier și ministru al Finanțelor Florin Cîțu lansează un avertisment privind expunerea economiei românești la datoria publică și susține că actualul sistem concentrează prea multe riscuri asupra populației.

Cîțu afirmă că băncile din România dețin o pondere mult mai mare din active în titluri de stat comparativ cu media Uniunii Europene. „Băncile românești țin 27,6% din active în titluri de stat — media UE este 9,7%. De aproape trei ori mai concentrat”, a scris fostul premier pe Facebook.
Acesta susține că riscul este transferat în mare parte către cetățeni, prin intermediul sistemului financiar și al pensiilor private. Potrivit lui Cîțu, aproximativ 64% din investițiile Pilonului II de pensii sunt în titluri de stat, iar o parte importantă din restul portofoliului este reprezentată de acțiuni ale unor companii bancare și de stat.
„Bomba cu ceas... tic tac, tic tac. Băncile românești țin 27,6% din active în titluri de stat — media UE e 9,7%. De aproape trei ori mai concentrat. Totuși, riscul este aproape 100% aruncat pe cetățeanul român. Pensia privată (Pilonul II) e investită 64% în titluri de stat, plus încă 28% în acțiuni dominate de bănci și companii de stat — băncile deținând la rândul lor titluri de stat. Depozitele bancare stau pe bilanțurile unui sector bancar cu expunere record pe același stat. Chiar și dacă nu vrea, românul este forțat să crediteze propriul stat — diversificarea e practic imposibilă”, a scris Cîțu.
Fostul ministru al Finanțelor avertizează că un eventual downgrade al României sub categoria „investment grade” ar avea efecte directe asupra populației, prin scumpirea creditelor, deprecierea leului și creșterea inflației.
„Într-un scenariu de downgrade cu un șoc de 200 de puncte de bază pe randamente, pensia scade contabil cu ~10-12%, creditul se scumpește, leul se depreciază, inflația crește din nou”, a susținut Cîțu.
O gospodărie medie ar putea pierde echivalentul unui salariu mediu net
El afirmă că, într-un astfel de scenariu, o gospodărie medie ar putea pierde echivalentul unui salariu mediu net într-un singur an, fără să aibă o modalitate directă de protecție.
Florin Cîțu mai susține că această concentrare a riscurilor contribuie și la menținerea unei inflații ridicate, afirmând că diferența dintre inflație și dobânzi reprezintă un mecanism prin care costurile datoriei publice sunt transferate către populație.
„P.S. Această concentrare de risc explică și de ce inflația va rămâne, cel mai probabil, peste estimările oficiale: inflația peste dobânzi este mecanismul prin care costul datoriei se transferă tăcut de la stat la cetățean. Este exact ce observăm din 2022 încoace: patru ani în care dobânzile la economiile populației (si randamente de stat) au stat sistematic sub inflație”, a conchis fostul premier.























































