Standard&Poor’s are încredere în România: confirmă ratingul de ţară, însă-l reduce pe cel pentru datoriile în lei

Foto arhivă

Standard&Poor’s (S&P) a confirmat marţi ratingul suveran al României la nivelul "BB+/B", cu perspectivă stabilă, dar l-a redus cu o treaptă pe cel pentru datoriile în lei pe termen lung şi scurt, în categoria "junk", nerecomandată investitorilor, pentru a-l aduce la nivelul calificativului de ţară, anunţă agenţia Mediafax.

Măsura de a aduce ratingul datoriilor în lei la nivelul celui pentru datoriile în valută reflectă revizuirea metodologiei S&P pentru ratingurile suverane, se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară.

În conformitate cu această metodologie, diferenţa dintre ratingurile datoriilor în valută şi cele pentru creditele în monedă locală scade pentru majoritatea ţărilor evaluate de S&P.

Agenţia ia aceste măsuri considerând că guvernele au un interes mai mic pentru diferenţierea datoriilor în valută şi în lei, în eventualitatea unei restructurări a datoriilor, conform Mediafax.

În conformitate cu criteriile aplicate pentru evaluarea ratingurilor suverane, ratingul pentru datoriile în lei a fost egalizat cu cel pentru datoriile în valută, având în vedere gradul ridicat al dependenţei economiei de euro, se mai arată în comunicatul agenţiei de evaluare.

Perspectiva stabilă a ratingului reflectă opinia că guvernul va continua să consolideze finanţele publice în conformitate cu ţintele stabilite, iar noul acord cu FMI va reduce riscul derapajelor fiscale înaintea alegerilor parlamentare.

Ratingul ar putea fi sub presiune dacă Guvernul nu va reuşi să respecte ţintele de consolidare fiscală şi strategia de reforme structurale, sau dacă deficitele externe vor creşte semnificativ.

Calificativul ar putea fi îmbunătăţit dacă guvernul continuă măsurile de reformă structurală, pentru îmbunătăţirea competitivităţii şi a potenţialului de creştere, concomitent cu o politică bugetară prudentă.

S&P notează că ratingul de ţară este susţinut de îmbunătăţirea indicatorilor fundamentali ai economiei, respectiv scăderea deficitului bugetar şi a deficitului de cont curent, precum şi echilibrarea economiei.

Cu toate acestea şi în pofida programului cu FMI, economia rămâne vulnerabilă la şocurile externe, din cauza datoriilor externe încă mari, deşi în scădere, şi a ponderii mari a băncilor elene şi austriece în sectorul bancar.

Băncile străine deţin 85% din sectorul bancar, în care băncile austriece au o cotă de piaţă de 40%. În cazul băncilor din Grecia, acestea deţin 14% din activele din sector, potrivit S&P.

Subsidiarele acestor bănci sunt autonome faţă de companiile mamă ceea ce, în opinia S&P, va limita efectele negative, dacă situaţia din sectorul bancar din Grecia se va înrăutăţi în continuare.

S&P consideră însă că există riscul că dacă băncile mamă vor avea dificultăţi, acestea să reducă expunerea transfrontalieră, respectiv să restrângă creditarea.