Spitalul Floreasca a rămas fără bani. Pacienți reprogramați și internări limitate. Reacția Casei Naționale de Sănătate

Spitalul Floreasca se confruntă cu o situație financiară dificilă, după ce numărul pacienților a depășit semnificativ contractul cu Casa de Asigurări. Conducerea a anunțat măsuri de prioritizare a internărilor și reprogramarea pacienților, în funcție de gravitatea bolii.

Spitalul Floeasca ar putea limita internările. FOTO: arhivă

Spitalul Clinic de Urgență Floreasca, una dintre cele mai mari unități de urgență din România, se află într-o situație financiară dificilă, după ce în primele trei luni ale anului numărul pacienților a depășit semnificativ nivelul estimat în contractul cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

În mod obișnuit, spitalul tratează în jur de 2.500 de pacienți lunar, însă în această perioadă s-a ajuns la aproximativ 3.000 de cazuri pe lună, ceea ce a generat o presiune suplimentară pe resursele financiare. Fiind o unitate de urgență de nivel înalt, care primește pacienți din toată țara și gestionează cazuri complexe de politraumă, fluxul de internări este greu de controlat, astfel că diferența s-a „tradus” într-o depășire de peste 10 milioane de lei a bugetului alocat de Casa de Sănătate.

În acest context, conducerea spitalului a transmis șefilor de secții că este necesară o reorganizare a modului în care sunt gestionate internările.

Concret, asta înseamnă prioritizarea cazurilor urgente, amânarea sau reprogramarea pacienților cronici care nu necesită intervenție imediată și orientarea unor cazuri către spitalizare de zi, acolo unde este posibil.

Managerul unității a explicat faptul că, în anii anteriori, situațiile de depășire bugetară erau de regulă acoperite prin acte adiționale la contractul cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, prin alocarea unor sume suplimentare.

În acest an însă, acest mecanism nu a mai fost aplicat în aceeași formă, ceea ce a lăsat spitalul expus riscului de a rămâne fără bani pentru medicamente și materiale sanitare.

Dacă aceste măsuri nu ar fi implementate, avertizează conducerea, unitatea ar putea ajunge în situația de a nu mai putea acoperi costurile curente ale tratamentelor.

Poziția CNAS

Reprezentanții Casei Naționale de Asigurări de Sănătate au fost informați despre situație și spun că se caută soluții pentru suplimentarea fondurilor.

Printr-un comunicat oficial, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a transmis că situația are un caracter temporar, fiind influențată de adoptarea întârziată a bugetului pentru anul 2026 și de introducerea unor limite lunare de cheltuieli prin legea bugetului.

Totodată, instituția afirmă că bugetul pentru 2026 este unul suficient pentru acoperirea tuturor domeniilor medicale, inclusiv sectorul spitalicesc, care primește cea mai mare alocare, de aproximativ 34 de miliarde de lei.

De asemenea, CNAS critică unele practici semnalate în sistem, precum stabilirea unor norme minime sau maxime de internări pentru medici, precizând că aceste situații sunt monitorizate și verificate prin structurile de control, în colaborare cu alte instituții ale statului.

„În contextul comunicărilor recente privind necesitatea limitării internărilor în unele unități sanitare, Casa Națională de Asigurări de Sănătate face următoarele precizări:

Situația actuală are un caracter temporar, fiind determinată în principal de adoptarea cu întârziere a bugetului pentru anul 2026, precum și de introducerea, prin legea bugetului, a unor limite lunare de cheltuieli.

CNAS a susținut constant și susține în continuare că aplicarea unor plafoane lunare rigide în domeniul sănătății este inadecvată, întrucât:

• nevoia de servicii medicale nu poate fi planificată administrativ;

• pacienții nu se îmbolnăvesc conform unui calendar bugetar;

• acordarea îngrijirilor medicale nu poate fi amânată fără riscuri pentru sănătatea populației.

Totodată, subliniem că bugetul alocat CNAS pentru anul 2026 este unul relativ adecvat, asigurând resurse financiare suficiente pentru toate domeniile de asistență medicală, inclusiv – și în mod special – pentru sectorul spitalicesc.

În același timp, CNAS atrage atenția că, deși spitalele beneficiază de cea mai mare alocare bugetară (aproximativ 34 miliarde lei), este necesară o reformă a modelului de finanțare, în sensul:

• aplicării principiului „banii urmează pacientul”;

• orientării finanțării către servicii medicale efectiv realizate;

• eliminării situațiilor de finanțare a ineficienței sau a inactivității.

Rolul CNAS este de a deconta servicii medicale, nu de a susține direct structuri de cost fixe, precum salariile, în absența activității medicale corespunzătoare.

De asemenea, CNAS semnalează necesitatea creșterii eficienței utilizării fondurilor publice și a reducerii risipei, în special în domeniul achizițiilor publice. Analizele preliminare indică diferențe semnificative între spitale comparabile (ca profil și complexitate), în ceea ce privește:

• indicatorii de activitate;

• performanța financiară;

• costurile aferente serviciilor medicale.

Mai mult, CNAS dezavuează anumite practici semnalate recent în spațiul public, precum impunerea de către unii manageri de spitale publice a unor „norme minime sau maxime” de internări pentru medici.

Aceste practici sunt în atenția corpului de control al CNAS, iar CNAS colaborează în acest sens cu alte instituții ale statului”, potrivit documentului citat.