De ce nu scade presiunea pe spitale. „Foarte multe servicii și consultații nu ne sunt decontate”

Bugetul pentru sănătate, deși mai mare în acest an, nu va conduce la scăderea presiunii pe spitale, avertizează specialiștii. Medicii de ambulator rămân cu aceiași bani, ceea ce nu va încuraja noi intrări în sistem.

Medicii de ambulator cer creșterea valorii punctului per serviciu FOTO: arhiva

Medicii de familie și medicii specialiști cu practică independentă rămân cu aceeași valoare a punctului per serviciu, amendamentele propuse, marți, 4 februarie, de șefa Casei Naționale de Asigurări de Sănătate la dezbaterile din comisiile de sănătate din parlament neavând câștig de cauză.

„Vine președinta Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Valeria Herdea, în Comisie și ne spune, articulat și cu toată decența, că are două amendamente – creșterea bugetului medicinei de familie și al medicinei din ambulator. Cere sprijinul și votul comisiei. Nu era vorba de creșteri explozive – 1,5 miliarde de lei la medicina de ambulator pentru a crește punctul per serviciu de la 5 lei la 8 lei. Să dezvolți zona de ambulator ca să scazi presiunea pe spitale. Absolut firesc ca și politică de sănătate. Vorbesc despre degrevarea spitalelor și scăderea numărului internărilor evitabile de ani de zile. Și asta se face crescând accesul și dezvoltând medicina de familie și ambulatoriile de specialitate. Majoritatea PNL-PSD votează împotriva amendamentelor depuse chiar de Casa Națională. Nu mai vorbesc de ale noastre – toate de bun simț, documentate și absolut fezabile”, a scris parlamentarul USR Adrian Wiener pe Facebook.

A căzut la dezbateri și un amendament legat de siguranța transfuzională în România (bani necesari pentru implementarea tehnologiei de testare NAT pentru sângele donat în toate centrele de transfuzii), a mai scris Wiener, iar asta se adaugă la vestea că banii pentru medicamentele compensate sunt mai puțini decât în 2024 și nici banii pentru spitale nu ajung pentru tot anul.

„Nu câștigăm mai mult decât un medic din spital”

Vestea înghețării valorii punctului per serviciu medical în ambulatoriul clinic de specialitate la 5 lei a venit încă de la finele anului trecut. Asta înseamnă că un medic specialist aflat în contract cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate va primi în continuare, pentru o consultație simplă, 50 lei. Dacă la aceasta se adaugă servicii se poate ajunge la cel mult 150 lei, explică medicul specializat în diabet și boli de nutriție Anca Roman. Valoarea este foarte mică, iar asta poate aprecia oricare pacient care la un moment dat a fost dispus să plătească o consultație în mediul privat. Spre exemplu, o consultație cardiologică și un set de investigații specifice, contra-cost, poate duce lejer la 1.600 lei, costuri pe care puțini pacienți și le permit.

„Gândiți-vă că sunt specialități care nu au servicii și acești medici sunt plătiți foarte puțin, 50 lei/consult. Am colegi care se descurcă foarte greu. Nu putem să comparăm prețurile unui oraș de provincie, ca și costuri de cabinet, față de București sau orașe foarte mari”, spune medicul Anca Roman.

Peste toate, mai intervine o confuzie, atrag atenția medicii care își desfășoară activitatea în cabinete independente și care oferă consultații în relație cu CJAS: banii cabinetului nu sunt banii care intră în buzunarul medicului.

„Am auzit la un moment dat o declarație, nu știu a cărui politician, că nu este posibil ca un medic din ambulatoriu să câștige mai mult decât un medic din spital. Este total greșit, noi câștigăm la fel. Și spitalul câștigă exact aceiași bani pe care eu, ca și cabinet de diabet, îi câștig, doar că eu trebuie să manageriez singură cabinetul. Să plătesc asistentă, chirie, programul informatic, papetărie, teste de glicemie, contractul de colaborare cu o firmă de curățenie, contractul cu o firmă de recuperare deșeuri medicale, contractul cu aparatură medicală de mentenanță, evaluarea DSP, evaluarea CJAS, evaluarea de la Colegiul Medicilor, contabilitatea, toate le suportă cabinetul. Și la final ajungi tot la aceiași bani, nu câștigăm mai mult decât un medic din spital. Noi plătim 13% impozit, taxele pe salarii, plus salariile, plus tot ce v-am spus anterior, toate costă foarte mult. Plus, dacă ai aparatură care este cumpărată în rate - și eu am avut -, și ratele se plătesc din acești bani”, atrage atenția dr. Roman.

„Nu avem voie să percepem taxă, nici măcar o co-plată”

Ca și în cazul medicilor de familie, și specialiștii din cabinetele din ambulatoriu înregistrează, aproape zilnic, consultații peste numărul celor pe care CJAS le decontează în baza contractului. În județele în care medicii din specialitatea respectivă sunt deficitari există un număr mai mare de consultații decontate, însă nici acesta nu acoperă numărul real. Din acest motiv, de ani buni medicii militează pentru co-plată.

„Noi pe programele naționale nu avem voie să percepem taxă, nici măcar o co-plată. Noi milităm de mulți ani să avem această co-plată, pentru că foarte multe servicii și consultații nu ne sunt decontate. Și-i consultăm, pentru că e de datoria noastră să-i vedem pe acești pacienți, chiar dacă s-au adăugat și alții pe listă. Cum avem o normă și jumătate, pentru că suntem județ deficitar (n. red. – județul Olt), putem să vedem 42 pe zi. Dar eu depășesc în fiecare zi numărul acesta. Astăzi am avut 53, ieri am avut tot 53. (...) E foarte frustrant, pentru că oamenii văd banii pe cabinet, dar nu văd toate cheltuielile. Să nu creadă că totul intră în buzunarul nostru, pentru că nu este adevărat. Și nu iau în calcul și munca titanică pe care o depun medicii din ambulatoriu, care văd 60-70 de pacienți pe zi”, adaugă dr. Anca Roman.

Lucrurile nu s-ar schimba cu mult nici măcar dacă tariful ar crește la 8 lei, ceea ce ar însemna ca pentru o consultație să se deconteze 80 lei, susține medicul.

Situația este foarte complicată pentru medicii nou-intrați în sistem, pentru care există și problema listei de pacienți. Pentru ca spitalele să fie cu adevărat degrevate de cazurile care ajung în Urgențe fără a fi cu adevărat urgențe, și care ar putea foarte bine să fie tratate în ambulator, ar trebui încurajat în mod real acest sector, spun medicii.

„Nu cred că iau în calcul acest volum de pacienți pe care noi îi vedem și de care degrevăm practic spitalele, pentru că avem pacienți cu glicemii de 300-400 și nu-i mai trimitem la camera de gardă, îi vedem noi în cabinet. Scutim și medicii de gardă, și UPU, și astfel 90% din cazuri pot fi văzute în ambulatoriul de specialitate. Dar dacă noi nu suntem recunoscuți ca o entitate care face bine și care ajută sistemul sanitar per total... Am înțeles că unii politicieni abia acum au înțeles ce înseamnă ambulatoriu, lucru care mi se pare grav în 2025”, a mai spus medicul Anca Roman.

Pacienții diagnosticați cu diabet nici nu pot să se îndrepte foarte mult către serviciile cu plată, pentru că tratamentul, gratuit în cadrul programului național de diabet în relația cu CJAS, este altfel foarte scump. „Este program național și trebuie să dăm rețetele gratuit. Dacă nu putem să-i dăm rețeta gratuit, n-o să și-o permită. E foarte scumpă medicația de diabet, și insulina și toate antidiabeticele orale”, a mai precizat medicul. Pe de altă parte, medicii diabetologi depind, la rândul lor, de contractul cu CJAS, pentru că nu-i pot taxa pe pacienții diabetici beneficiari ai programului național, așa cum se întâmplă în cazul altor specialități în care medicii pot oferi și consultații contra-cost.

Cum nici în spitale situația nu e tocmai roz, iar numărul pacienților diagnosticați cu diabet crește constant, mai spune dr. Roman, s-ar impune politici prin intermediul cărora specialiștii din spital să fie încurajați să rămână, iar cei din mediul privat să aibă condiții să se dezvolte.