Exclusiv Sfatul pe care i l-ar da lui Trump consilierul său român din primul mandat. „Asta e cu adevărat nedrept pentru România”

Greg Scărlătoiu, românul care a fost consilier în timpul primei administrații Trump, explică, în cadrul unui interviu pentru „Adevărul”, cât de mare e riscul ca SUA să iasă din NATO, ce e de făcut în cazul Iranului și de ce e România neîndreptățită, dar și ce e de făcut.

Greg Scărlătoiu a fost consilierul lui Trump pe probleme ce țin de Coreea de Nord

Adevărul: Donald Trump i-a atacat în mai multe rânduri pe aliații europeni, iar într-un interviu pentru The Telegraph a spus cu subiect și predicat că ia în calcul retragerea SUA din NATO. În ce măsură e doar o frustrare sau chiar există riscul să-și ducă amenințarea până la capăt?

Greg Scărlătoiu: Eu zic că acest risc totuși nu există, n-aș spune că este un risc major. Eu cred că avem în continuare o mulțime de oameni foarte bine pregătiți de ambele părți ale Oceanului Atlantic, experți care înțeleg foarte bine importanța alianței și care știu care sunt mizele. Se știe că America, și Europa depind de această alianță pentru supraviețuire, practic. Așa că, dacă mă întrebați pe mine, eu zic că, în pofida acestor declarații bombastice și foarte emoționale, alianța va fi în continuare în regulă, iar Donald Trump nu va trece în niciun caz la măsuri extreme.

Cine are dreptate, cine greșește

Trump reclamă faptul că aliații europeni nu l-au ajutat în Iran. Are dreptate să-și verse năduful sau cine a greșit aici, de fapt?

Într-adevăr, și eu cred că s-au făcut câteva greșeli. Vorbind de Iran, este o țară cu populație tânără și bine educată, cu oameni care au luat atitutine împotriva conducerii sale. Și au ieșit oamenii în stradă pentru că nu mai vor această dictatură nazist-islamistă pe care o au. Însă America nu a intervenit imediat, ci a lansat aceste operațiuni mai târziu. Eu zic că asta a fost o greșeală importantă. După asta, de la Washington s-au redus operațiunile de transmisie a informației către populația Iranului, mă refer la Vocea Americii și nu numai. Iranienii chiar ar avea nevoie de Vocea Americii și de campanii de informare, exact așa cum aveam și noi nevoie pe vremea Războiului Rece. Iar acum, în altă ordine de idei, în ce privește aliații. Sincer, consider că trebuia să discutăm cu aliații mai din timp, nu doar acum. Cu siguranță ar fi trebuit să o fi făcut din vreme. Să le explicăm ce facem, de ce facem asta, ce se întâmplă, iar după asta să le cerem ajutorul. Pentru că este un conflict totuși inițiat de America. Nu critic, astea sunt faptele. Deci este foarte greu să le spui că „domnule, sunteți de vină că nu interveniți să ne ajutați acum” după ce că nu ne-am consultat cu europenii.

România nu e în cărți

În ultimele luni, relațiile României cu SUA par să se fi îmbunătăți, dovadă că și președintele Nicușor Dan a fost la Washington, la Consiliul pentru Pace. Cum vedeți asta de la Washington?

Îmi pare foarte rău că România nu primește niciun fel de credit pentru tot ceea ce face și pentru modul în care ajută America în această campanie. Asta e cu adevărat nedrept! Despre România nu se vorbește aici aproape deloc. Vă spun, nu, nu se vorbește absolut deloc. Nu, nu. Președintele Dan a făcut o chestie normală, a fost invitat de președintele Statelor Unite să vină la Washington, a venit, s-a comportat foarte bine, a fost ireproșabil... Ne ajutăm aliații americani, cum să spun... Și totuși, nu primim niciun fel de credit pentru ce facem. Nu este corect.

Vorbind din perspectiva României, ce ar trebui făcut pentru a deveni poate mai vizibili, de ce nu mai importanți, pentru SUA?

Neefiind diplomat român, nu pot să dau sfaturi din perspectivă diplomatică. Fiind parte din diaspora românească, pot să dau sfaturi privind lucrurile din această perspectivă Sigur, trebuie să fim mai activi. Trebuie să găsim contacte importante în Congresul american și în reprezentanța politică din alte părți. Și asta este de asemenea foarte important. România face oricum foarte mult. România este un aliat de mare nădejde pentru Statele Unite. Aș spune chiar că România, în momentul de față, face tot ce se poate. Comparat cu alte țări din NATO și din Uniunea Europeană, eu zic că România face mult, foarte mult. Însă, din păcate, nu primim creditul care ni se cuvine. Aici ar trebui lucrat mai mult, mai cu seamă că pe de altă parte practic facem tot ce trebuie: ne-am deschis spațiul aerian, le-am oferit baze aeriene militare și așa mai departe. Însă, din punctul de vedere al relațiilor... acolo trebuie lucrat mai mult. Nu știu, diplomații, societatea civilă, noi, cei din diaspora, cred că toți trebuie să facem mai mult, să ne implicăm serios.

Sfaturi pentru Donald Trump

Ați fost consilierul lui Donald Trump în primul mandat. Dacă mâine v-ar cere un sfat însuși Donald Trump sau Marco Rubio, JD Vance sau alți oficiali importanți americani, ce le-ați spune?

În ce privește conflictul din Iran, le-aș spune că acest război trebuie terminat cât mai repede. Strâmtoarea Hormuz trebuie redeschisă, războiul trebuie terminat. Marea problemă este că, pentru a termina acest conflict, este foarte probabil să fie nevoie de trupe la sol. Sigur, avem în jur de 10.000 de militari acolo, infanterie marină, trupe aeroportate... Asta va fi o problemă. Și de fapt este o lecție care trebuia învățată de mult, trebuia învățată încă din Irak sau măcar din Afganistan.

Care era lecția ce ar fi trebuit învățată la Washington?

Sigur, învingi în etapele inițiale ale conflictului, însă în momentul în care  războiul se transformă într-un conflict de gherilă, începi să pierzi trupe. Și atunci publicul american, votantul american nu te mai sprijină. Asta-i marea problemă. Deci sfatul meu, ca să rezum, ar fi: am început acest conflict, trebuie terminat foarte repede. Sigur, este o administrație care nu poate fi privită ca responsabilă pentru tot răul, pentru această viziune realistă a politicii internaționale. Asta este putere, este proiectată, asta funcționează. Însă, în același timp, elementele liberale ale sistemului internațional nu trebuie uitate. Deci schimbarea din interiorul țării este foarte importantă și în Iran, și în Coreea de Nord, și în alte părți. Asta nu trebuie să uităm nici măcar o clipă. De asemenea, cooperarea internațională, multilateralismul nu trebuie uitate. Sigur, acum ne supărăm pe aliați, însă aliații au fost cu noi. Noi românii, buni, răi, așa cum suntem, am fost și în Afganistan, iar acolo ne-au murit oameni, nu? N-a fost un război românesc, însă am murit efectiv pentru ei, pentru aliații noștri. Nu degeaba suntem foarte respectați, apropo, de soldații americani peste tot pe unde am fost. Eu chiar vorbesc foarte mult cu multiple ramuri militare americane și vă pot spune că ei ne apreciază în mod deosebit, că îi apreciază pe militarii români cu care au colabrat.

Ce riscă americanii

Spuneți că ați sfătui administrația Trump să încheie războiul cât mai curând. Care ar fi alternativa, riscurile?

Sfatul simplu este: trebuie să terminăm acest conflict foarte curând. Publicul american încă mai rezistă, votantul american rezistă. Prețul mediu al benzinei în Statele Unite este de 4 dolari la galon, deci pentru 3,8 litri. Asta înseamnă cam un dolar la litru. Sigur, nu pare deloc mult privit din România și din Europa, însă aici depinzi enorm de combustibil pentru tot, pentru orice faci. Și nu depinzi numai pentru transportul personal, ci pentru tot, pntru bunurile zilnice, iar costul vieții va crește. Este o situație care nu poate să mai continue mult timp. Americanul de rând e un om de treabă, dar acum își cam dă seama că în ultima vreme costul vieții crește, sacrificii mari se fac... Important este să încheiem acest conflict cu succes, să câștigăm, să deschidem strâmtorile, să deschidem accesul spre comerț și energie. Pe de altă parte, este esențial ca Iranului să nu i se permită să nu aibă un program nuclear. A fost un bombardament de succes anul trecut, s-a spus că au fost distruse capacitățile iraniene. Acum unde este combustibilul nuclear? Nu știm. Vedem că au și rachete balistice. Probabil le au și din China, din Rusia, în special din Coreea de Nord. Nu le-au terminat. Încă le mai trag și în aliați, cum am văzut acum. Și da, vorbim de o schimbare de regim, dar nu-i suficient să spui că ai decapitat regimul de 3, 4, 5 ori. Este același regim acolo, dacă nu mai rău decât înainte.

Iar dacă ar fi să dați un sfat autorităților de la București?

România are nevoie de relații publice mai bune. Asta-i situația. E foarte simplu, nu-i greu. Foarte simplu. Deci să nu fim axați numai pe evenimente legate de ce-am făcut și ce-am fost în secolul XIX, să înțelegem situația actuală, să ne concentrăm pe relația cu Statele Unite și pe ceea ce România a făcut în ultima vreme, că sunt mulți ani de zile de când s-a terminat Războiul Rece. Și mă gândesc și la tot ce-am făcut ca să susținem America ca un aliat, prieten de mare încredere, practic de 30 de ani. Deci pe astea trebuie mizat.

Și aici ar fi de discutat, pentru că există și percepția că America nu a fost capabilă să-și apere aliații din zona arabă de rachetele Iranului. România, care a fost și ea deja amenințată direct de Teheran trăiește periculos, așa că întrebarea e dacă ne-am putea baza pe americani?

Da, dar totuși cred sincer că Iranul nu este serios în ceea ce privește această amenințare. În același timp, clar, altă problemă este că a fost subestimată capacitatea Iranului de a lovi ținte americane și nu numai din alte țări. Deci, cum să spun... nu e o problemă pentru Coreea de Sud când aduci sisteme antirachetă din Coreea de Sud în Orientul Mijlociu.

Dar pentru Statele Unite este o problemă majoră?

Coreea de Sud își are propriile sisteme. Trebuie să aduci un portavion, Tripoli, din Japonia, cu infanterie marină, cu celelalte capacități. Deci este clar că planificarea nu a fost corespunzătoare. Dacă în momentul în care deja ai lansat conflictul și trebuie să aduci capacități practic defensive din alte părți, ai o problemă. Vorbesc cu prieteni care trăiesc în Orientul Mijlociu, primesc mesaje pe telefonul mobil. Îmi zic că de o jumătate de oră, de 10 minute, că acum 30 de secunde, că fix acum explodează o rachetă... Deci este cât se poare de clar că ceva s-a întâmplat acolo. Capacitățile defensive, în special, nu sunt adecvate, iar capacitatea ofensivă a Iranului a fost subestimată. 

Cine este Greg Scărlătoiu

Politologul american de origine română Greg Scărlătoiu este CEO al Comitetului pentru Drepturile Omului din Coreea de Nord (HRNK) din Washington, D.C. A fost consilierul administrației Trump, în primul mandat, pe probleme ce țin de Coreea de Nord. Este profesor la Universitatea de Studii Internaţionale Hankuk din Seul, precum și instructor și coordonator al clasei Peninsula Coreeană și Japonia la Institutul de Servicii Externe al Departamentului de Stat al SUA (FSI). Scărlătoiu este vicepreședinte al Consiliului Internațional pentru Studii Coreene (ICKS). Înainte de HRNK, el a activat în cadrul Institutului Economic Coreean (KEI) în Washington, D.C. Are mulți ani de de experiență în dezvoltarea internațională, pe proiecte finanțate de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională, Banca Mondială și Banca Asiatică de Dezvoltare.

Timp de 15 ani, Scărlătoiu a scris și difuzat săptămânal emisiunea în coreeană „Scarlatoiu Column”, care a fost transmisă de Radio Asia Liberă pentru Coreea de Nord. Expert în probleme coreene, Scărlătoiu este invitat frecvent la CNN, BBC, Al Jazeera, Vocea Americii, Radio Free Asia și alte organizații media. A publicat materiale de opinie în ziare precum The Washington Post și The New York Times. Totodată, el a publicat lucrări academice în volume produse de organizații precum Fundația Hanns Seidel, Institutul Asan pentru Studii Politice și Jurnalul Internațional de Studii Coreene.

Scărlătoiu a apărut ca martor expert la mai multe audieri ale Congresului american privind drepturile omului din Coreea de Nord. Expertul deține un Master of Arts în Drept și Diplomație de la Fletcher School (Universitatea Tufts) și un Master of Arts și Bachelor of Arts al Departamentului de Relații Internaționale al Universității Naționale din Seul. Are studii în securitate la titrata universitate americană MIT. În ianuarie 1999, el a primit titlul de „cetățean de onoare al oraşului Seul.” Vorbește fluent în limbile coreeană, engleză, franceză și română. Născut în România, unde a trăit în perioada regimului comunist, Scărlătoiu este şi cetățean american.