Video Selecția pentru șefia DNA intră în etapa finală: Au început interviurile pentru funcția de procuror-șef și adjunct. Mihai Prună: AI „este un instrument extrem de util”

Candidații pentru șefia DNA și pentru funcțiile de adjunct susțin marți, 24 februarie, interviurile la Ministerul Justiției, în fața comisiei care va evalua proiectele de management și experiența profesională.

Sediu DNA foto: arhivă

UPDATE Marius‑Ionel Ștefan: „Actele întocmite de către procuror să nu mai facă referire atât de mult la transcrierea unor convorbiri telefonice”

Marius‑Ionel Ștefan, candidat la funcția de procuror‑șef adjunct al Direcției Naționale Anticorupție, a atras atenția asupra modului în care informațiile din dosarele penale ajung uneori în spațiul public, afirmând că astfel de scurgeri pot crea, înainte de finalizarea anchetei, o percepție de vinovăție asupra persoanelor vizate, potrivit News.ro.

Întrebat cum poate fi recâștigată încrederea publică în activitatea DNA, în condițiile în care chiar el a menționat în analiza SWOT o scădere a acesteia, Marius‑Ionel Ștefan a subliniat că respectarea caracterului nepublic al urmăririi penale este esențială. El a arătat că apariția în presă a unor probe din dosare afectează prezumția de nevinovăție și poate influența percepția publică asupra unei cauze.

„Urmărirea penală este nepublică. Orice persoană se bucură de prezumția de nevinovăție. Ar trebui preîntâmpinate astfel de episoade, pentru că procedând în această manieră tu, practic, public stabilești vinovăția unei persoane”, a declarat candidatul în cadrul interviului susținut la Ministerul Justiției

Ștefan a avertizat că, atunci când opinia publică își formează o convingere pe baza unor fragmente de probe apărute în presă, o soluție diferită a procurorilor sau a instanței poate fi percepută ca o neregulă, chiar dacă este corectă din punct de vedere juridic.

Candidatul a mai afirmat că documentele care ies din instituție ar trebui să fie redactate cu mai multă prudență, în special în ceea ce privește includerea transcrierilor de convorbiri telefonice.

„Actele întocmite de către procuror, mai ales cele care părăsesc Direcția Națională Anticorupție, să nu mai facă referire atât de mult la transcrierea unor convorbiri telefonice”, a spus Ștefan, sugerând că astfel de detalii pot alimenta interpretări premature în spațiul public.

UPDATE 18.40 A început interviul lui Marius-Ionel Ștefan pentru ocuparea uneia din cele 2 funcții de procuror-șef adjunct al DNA

Interviul lui Marius-lonel Ștefan pentru ocuparea uneia din cele 2 funcții de procuror-șef adjunct al DNA a început la ora 18.40. El va fi ultimul candidat intervievat pentru ziua de astăzi.

UPDATE 17.30 Candidatul Mihai Prună, despre utilizarea instrumentelor de inteligență artificială: „Este un instrument extrem de util pentru câștigarea unei resurse foarte importante: timpul”

Mihai Prună a declarat că digitalizarea și utilizarea instrumentelor de inteligență artificială reprezintă elemente-cheie pentru eficientizarea activității de combatere a corupției, declarând că sistemul judiciar trebuie să se adapteze noilor realități tehnologice.

Prună a fost întrebat care ar trebui să fie strategia DNA în anii următori, în special în ceea ce privește digitalizarea și folosirea inteligenței artificiale în munca procurorilor.

„Digitalizarea este o componentă importantă în eficientizarea activității de luptă anticorupție. La nivelul sistemului judiciar sunt în derulare mai multe proiecte, inclusiv ECRIS-5, care ar urma să devină funcțional în vara acestui an, având ca principală componentă dosarul electronic”, a afirmat Mihai Prună.

Acesta a atras însă atenția că ECRIS-5 nu acoperă în totalitate fluxul documentelor administrative în cazul DNA, motiv pentru care ar fi necesară dezvoltarea unui sistem complementar de gestionare a circuitului administrativ, în acord cu strategia conducerii instituției. În acest context, el a menționat un program utilizat la nivelul Parchetului General, care eficientizează semnificativ activitatea administrativă și economisește timp.

Totodată, Prună a subliniat importanța integrării bazelor de date la care DNA are acces. „Ideea este ca aceste baze de date să fie integrate, astfel încât, printr-un singur click, procurorul să poată obține informații din mai multe surse”, a explicat acesta.

Referitor la inteligența artificială, candidatul a arătat că aceasta este deja prezentă în viața de zi cu zi și că sistemul judiciar nu își permite să rămână în urmă. „Inteligența artificială este un instrument extrem de util pentru câștigarea unei resurse foarte importante: timpul”, a spus Mihai Prună.

UPDATE 16.55 A început interviul lui Mihai Prună

A început interviul lui Mihai Prună pentru ocuparea uneia dintre cele două funcții de procuror-șef adjunct al Direcției Naționale Anticorupție (DNA).

UPDATE 15.50 Părerea Marinelei Mincă despre digitalizare și critici aduse 

Marinela Mincă a criticat modul în care a fost realizată digitalizarea instituției, afirmând că implementarea sistemului ECRIS-3 a fost realizată „destul de târziu și destul de rudimentar”, iar punerea în funcțiune a ECRIS-5 este în continuare temporizată.

Marinela Mincă a fost întrebată despre procesul de digitalizare a instituției și despre utilizarea inteligenței artificiale în activitatea parchetelor.

„Ne ajută foarte mult în activitate digitalizarea. Personal aştept implementarea lui ECRIS-5, dar care este cam temporizată. DNA, din păcate, a implementat ECRIS-3 destul de târziu şi destul de rudimentar. Este vital în perioada în care trăim să existe digitalizare”, a declarat aceasta.

Mincă a subliniat că un sistem informatic performant ar fi util nu doar pentru evidența cauzelor, ci și pentru identificarea rapidă a unor hotărâri judecătorești relevante pe anumite probleme de drept. În acest sens, ea a arătat că un algoritm bazat pe inteligență artificială ar putea ajuta la selectarea deciziilor relevante, de exemplu în cazuri care vizează funcționari publici străini sau aplicarea unor decizii ale CCR ori ale ÎCCJ.

Candidata a explicat că evidențele existente în prezent sunt dificil de utilizat în practică.

„Degeaba dai o căutare după anumite sintagme, ţi se pot genera din această aplicaţie o coloană foarte lungă de hotărâri judecătoreşti, dar după ce le citeşti constaţi că deşi s-a dezbătut eventuala lor incidenţă instanţele nu le-au avut în vedere atunci când au pronunţat aceste hotărâri. Şi ne întoarcem la concluzia că evidenţele pe care le avem sunt de fapt nişte evidenţe în word care nu sunt de mare ajutor”, a spus Marinela Mincă.

Aceasta a adăugat că orice instrument tehnologic este util pentru activitatea procurorilor și a menționat că unii colegi și-ar dori folosirea inteligenței artificiale pentru transcrierea convorbirilor după voce. Totodată, ea a precizat că CSM utilizează deja sisteme similare pentru anonimizarea hotărârilor judecătorești.

UPDATE 15.30 Marinela Mincă: Am promovat bune practici și analize de jurisprudență pentru unificarea practicii în cauzele DNA

Marinela Mincă, a declarat că activitatea sa profesională a vizat, în mod constant, consolidarea calității actului de justiție și unificarea practicii judiciare, inclusiv în cauze de competența DNA.

Aceasta a explicat că a participat la soluționarea excepțiilor de constituționalitate și la alte proceduri desfășurate în fața Înalta Curte de Casație și Justiție, subliniind că implicarea procurorilor în chestiuni de drept și în recursuri în interesul legii este atributul secției judiciare din cadrul Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Marinela Mincă a arătat că a fost implicată în instrumente de unificare a practicii judiciare inclusiv în dosare ce vizau infracțiuni aflate în competența DNA. Totodată, ea a precizat că a încercat să transfere în cadrul secției judiciare a DNA bune practici dobândite anterior, în special în ceea ce privește activitatea de documentare a procurorilor de ședință.

UPDATE 15.05 Marinela Mincă a început interviul pentru funcția de procuror-șef adjunct al DNA

Marinela Mincă, actualul șef al Secției Judiciare a DNA, și-a început acum câteva minute interviul pentru funcția de procuror-șef adjunct al DNA. Interviul poate fi urmărit mai sus.

UPDATE 14.20 Tatiana Toader, candidată pentru șefia DNA: Este nevoie de  instrumente pentru prevenirea scurgerilor de informații din dosare către presă

Procuroarea Tatiana Toader a declarat, în timpul interviului său, că Direcția Națională Anticorupție este „o structură atractivă din punct de vedere al resurselor umane”, dar că este necesară implementarea unor instrumente interne pentru prevenirea și detectarea scurgerilor de informații din dosare către presă.

„Am identificat nevoia implementării unui mecanism intern de prevenire si detectare a scurgerii de probe în presă”, a afirmat Tatiana Toader.

Aceasta a arătat că acuzațiile formulate de procurori trebuie să fie „foarte solide în materie penală” și că, în acest sens, procurorii-șefi de secție trebuie să exercite pârghiile legale disponibile.

„Trebuie să furnizăm acuzații foarte solide în materie penală și de aceea prin procurorii șefi secție să se exercite pârghiile legale prin soluționarea plângerilor, prin infirmările din oficiu, astfel încât acest standard al calității pe faza de urmărire penală să fie menținut la standard cât mai înalt”, a precizat ea.

Tatiana Toader a fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și, anterior, prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2. Potrivit CV-ului publicat pe site-ul Direcția Națională Anticorupție, a absolvit Facultatea de Drept a Universității Ovidius din Constanța.

Conform ultimei declarații de avere, din 2024, procuroarea deține un apartament de 64 de metri pătrați în București, un autoturism Audi A3 fabricat în 2014 și un credit de 91.000 de franci elvețieni. Aceasta a raportat un salariu net lunar de aproximativ 4.500 de euro, la care se adaugă restanțe salariale de 10.000 de euro, și are doi copii minori. Deși nu este asociată cu instrumentarea unor dosare de mare anvergură, Tatiana Toader este cunoscută mai degrabă pentru activitatea de organizare și management din interiorul instituției.

UPDATE 13.00 Vlad Grigorescu, candidat la șefia DNA: „Fiecare dosar va avea criterii clare de prioritizare”

Candidatul la șefia DNA, Vlad Grigorescu, promite prioritizarea dosarelor de mare corupție prin criterii obiective și alocarea rapidă a resurselor necesare pentru investigarea lor.

„În prima săptămână de mandat, voi convoca o Adunare Generală a procurorilor pentru prezentarea viziunii manageriale și stabilirea direcțiilor prioritare de acțiune”, a precizat Grigorescu în cadrul interviului pentru funcţia de procuror şef al DNA.

Acesta a mai spus că va cere procurorilor să raporteze în termen de 15 zile problemele identificate în activitatea curentă a Direcţiei. 

„Voi solicita procurorilor din cadrul Direcţiei ca în termen de 15 zile să comunice toate problemele pe care ei le-au identificat în activitatea curentă a DNA, fie că este vorba de deficienţe instituţionale, lipsă sau insuficienţa mijloacelor sau resurselor, mecanisme de lucru deficitare, nefuncţionale, blocaje administrative, deficienţe logistice sau IT, orice disfuncţionalităţi a căror rezolvare ţine de managementul DNA. Totodată le voi cere să prezinte şi eventualele soluţii pe care le au la aceste probleme pe care le consideră că ar fi fezabile”, a precizat Grigorescu.

Referitor la combaterea marii corupţii, Grigorescu a explicat că fiecare cauză va fi evaluată după criterii obiective, punctajul rezultat urmând să ghideze prioritizarea alocării resurselor. „Acestea vor fi alocate prioritar către cauzele de mare corupție, astfel încât activitatea de urmărire penală să se desfășoare cu celeritate maximă”, a subliniat el.

Procurorii şefi ai serviciilor DNA vor fi responsabili de evidenţa periodică a cauzelor, calculând numărul de dosare prioritare, media pe procuror și pe structură, pentru a asigura o repartizare echitabilă și eficientă.

UPDATE 10.30 Viorel Cerbu: „Niciunde în lume corupția nu poate fi eliminată”

Viorel Cerbu, primul candidat înscris pentru conducerea DNA, și-a prezentat marți proiectul de management, subliniind importanța încrederii judecătorilor și a comunicării transparente cu cetățenii.

„Posibilitatea de a dezvolta o instituție de care sunt legat emoțional, de a aduce plus valoare, reprezintă pentru mine o mare satisfacție. Cred în ideea unei familii profesionale, iar acestea sunt elementele care definesc un adevărat profesionist”, a declarat Cerbu.

Unul dintre principalele obiective ale lui Cerbu, dacă va fi numit șef al DNA, este „câștigarea și menținerea încrederii judecătorilor în activitatea procurorilor”.

El a explicat că va acorda o importanță egală comunicării cu instanțele și cu instituțiile din sistemul judiciar, precum Ministerul Justiției, CSM și Inspecția Judiciară.

Procurorul a mai declarat că „niciunde în lume corupția nu poate fi eliminată, dar poate fi ținută sub control”.

„Îmi propun să schimb percepția publică a DNA ca o instituție de forță și să fie percepută drept un partener social, prezent acolo unde sunt așteptările cetățenilor. Cetățenii trebuie să fie la curent cu ce facem. (…) Suntem un fel de Spitalul Fundeni, când nu mai e nimic de făcut trebuie să intervenim noi. Dar prevenția e mult mai eficientă ca să nu se ajungă la conduite infracționale”, a spus Cerbu.

De asemene, Cerbu a vorbit despre relația cu mass media, despre care a afima că „este dificilă, complicată, dar necesară”.

În final, Cerbu a subliniat importanța oamenilor din DNA.

 „Valoarea supremă a unei instituții sunt oamenii. În proiectul meu de management, am centrat greutatea ideilor pe personalul din cadrul DNA. Prin experiența mea profesională și viziunea asupra criminalității pot mobiliza echipa să crească eficiența muncii”, a conchis Ioan-Viorel Cerbu.

Printre aceștia se numără Ioan-Viorel Cerbu, procuror în cadrul DNA și delegat în funcția de procuror-șef adjunct, Vlad Grigorescu, procuror în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), și Tatiana Toader, procuror-șef adjunct al DNA.

Pentru cele două posturi de procuror-șef adjunct al DNA, interviurile vor fi susținute de Marinela Mincă, procuror-șef al Secției judiciare din DNA, Mihai Prună, procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) – Secția de urmărire penală, și Marius-Ionel Ștefan, procuror-șef serviciu în cadrul Serviciului Teritorial Pitești al DNA.

Pe 16 februarie, Ministerul Justiției a anunțat că toți cei 19 candidați înscriși pentru funcțiile de conducere de la PICCJ, DNA și DIICOT au îndeplinit condițiile necesare.

Luni, 23 februarie, interviurile pentru funcția de procuror general au fost susținute de Cristina Chiriac, procuror-șef serviciu la DNA Iași, și Bogdan-Ciprian Pîrlog, procuror militar la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar București.

De asemenea, Marius Voineag, actualul procuror-șef al DNA, a fost audiat pentru ocuparea funcției de adjunct al procurorului general al PICCJ.

Potrivit Ministerului Justiției, timpul alocat prezentării proiectului pentru exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere este de maximum 30 de minute, iar sesiunea de întrebări și răspunsuri nu poate depăși o oră.

Rezultatele selecției sunt estimate să fie publicate pe 2 martie. Tot atunci, propunerile motivate ale ministrului Justiției vor fi înaintate Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru emiterea avizului consultativ.

Funcțiile de procuror general al PICCJ și de procuror-șef al DNA vor rămâne vacante începând cu 31 martie, iar cea de procuror-șef al DIICOT de la 14 aprilie.