Video Interviuri decisive la Ministerul Justiției. Se aleg viitorii șefi ai Parchetului General, DNA și DIICOT. Cu ce propuneri vin candidații

Interviurile pentru desemnarea noilor șefi ai Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție și DIICOT au început luni, 23 februarie, cu candidații pentru conducerea Parchetului General. Toți cei 19 procurori înscriși în procedura organizată de Ministerul Justiției au îndeplinit condițiile prevăzute de lege și vor susține interviurile în perioada 23–26 februarie.

Interviurile au început luni, 23 februarie. FOTO: Inquam Photos / Geroge Calin

UPDATE 15.20 Interviurile pe scurt. Cum s-au prezentat Cristina Chiriac, Bogdan Pîrlog și Marius Voineag

Cristina Chiriac, șefa DNA Iași, și procurorul Bogdan Pîrlog au susținut luni interviul pentru funcția de procuror general al României. Ulterior, a intrat la interviu Marius Voineag, actualul șef al Direcția Națională Anticorupție, care a anunțat că renunță la un al doilea mandat la DNA și vizează funcția de adjunct al procurorului general.

Prestația Cristinei Chiriac a fost marcată de ezitări și răspunsuri neclare. Întrebată care ar fi prima decizie pe care ar lua-o în calitate de procuror general, aceasta a evitat un răspuns concret, afirmând că are nevoie de un plan privind prioritizarea deciziilor. „Prima decizie e greu de… nu știu. Trebuie să-mi fac un plan cu privire la prioritatea deciziilor”, a spus ea.

De asemenea, când i s-au cerut detalii despre standardele europene invocate în proiectul său de candidatură pentru evaluarea Parchetului General, a menționat doar Convenția Europeană a Drepturilor Omului, fără a le detalia.

Bogdan Pîrlog a avut o intervenție critică la adresa situației actuale din justiție, afirmând că sistemul a pierdut încrederea opiniei publice. El a criticat, totodată, mecanismele de promovare în magistratură, pe care le-a calificat drept „ridicole”, dar a subliniat și existența unor probleme punctuale ce necesită intervenții urgente, precum evaziunea fiscală din Ilfov sau infracțiunile de mediu.

La rândul său, Marius Voineag a declarat că își propune să transfere la Parchetul General „bunele practici” aplicate la DNA și a anunțat intenția de a lansa un proiect-pilot de Inteligență Artificială, dezvoltat și antrenat de procurori. Întrebat despre cel mai mare eșec al mandatului său la DNA, Voineag a indicat comunicarea publică, apreciind că aceasta a fost prea tehnică și că este nevoie de un discurs mai clar și mai accesibil publicului larg.

UPDATE Marius I. Voineag, actualul șef al Direcția Națională Anticorupție, și-a prezentat proiectul managerial pentru funcția de adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

Voineag a subliniat că măsurile implementate la DNA pot fi replicate și la Parchetul General, vizând creșterea capacității investigative și întărirea Serviciului Tehnic al instituției.

Voineag a precizat că investițiile în Serviciul Tehnic al DNA au crescut de 20 de ori în ultimii ani și că un model similar ar trebui aplicat și la PÎCCJ. El a menționat că sesizările publice la DNA au crescut cu 17,5%, iar presiunea mediatică și publică poate fi combătută prin rezultate concrete.

Printre obiectivele prezentate se numără digitalizarea activității parchetelor, integrarea inteligenței artificiale în activități administrative, elaborarea de metodologii pentru combaterea evaziunii fiscale, spălării banilor și infracțiunilor de mediu, precum și implementarea standardului anti-mită ISO 37001. Voineag a propus, de asemenea, programe de formare profesională pentru creșterea calității actului de justiție și implementarea acordurilor de recunoaștere a vinovăției.

UPDATE Procurorul militar Bogdan-Ciprian Pîrlog și-a încheiat interviul la Ministerul Justiției, declarând că ar prefera funcția de șef al Parchetului General, deși și-a depus candidatura și pentru șefia DIICOT.

Bogdan-Ciprian Pîrlog, candidat la funcţia de procuror general al României, a declarat luni, în timpul interviului susţinut la Ministerul Justiţiei, că sistemul judiciar traversează „un moment extrem de dificil”, marcat de pierderea, pentru prima dată, a suportului opiniei publice. Declaraţiile au fost făcute în faţa unei comisii conduse de ministrul Justiţiei, Radu Marinescu.

Pîrlog a citat celebra expresie „Niciun plan nu rezistă primului foc de armă”, aparținând mareșalului prusac Helmuth von Moltke the Elder, pentru a sublinia importanța adaptabilității în managementul justiției. El a criticat structura parchetelor, afirmând că există secții ineficiente și prea multe funcții de conducere, propunând o analiză a fiecărui post și o regândire a regulamentului de ordine interioară.

Acesta a pledat pentru crearea unei unități dedicate infracțiunilor contra vieții la nivelul Parchetului General, prioritizarea infracțiunilor de mediu și comasarea unor parchete. De asemenea, a propus mutarea unor structuri în unități militare dezafectate. El s-a declarat împotriva folosirii AI pentru redactarea soluțiilor și a spus că Procurorul General trebuie să fie „un paratrăsnet” pentru procurorii din sistem.

Candidatul a vorbit despre o ostilitate publică generalizată faţă de justiţie şi despre impactul acesteia asupra magistraţilor tineri şi a celor care intenţionează să intre în sistem. „Dacă noi, care suntem mai vechi, am mai trăit tot felul de fenomene, îmi închipui ce este pentru tinerele generaţii din magistratură, care reprezintă viitorul şi pentru cei care ar vrea să intre în magistratură, să vadă ce înseamnă să îţi asumi o profesie în care societatea din care provii şi pentru care urmează să desfăşori un serviciu public te urăşte din start”, a spus acesta.

 Despre sistemul judiciar în ansamblu, Pîrlog a afirmat că magistratura traversează o criză profundă, iar percepția publică este că sistemul generează impunitate. El a criticat actualul sistem de promovare în magistratură, bazat pe concursuri de dosare şi evaluări, pe care l-a catalogat drept marcat de „subiectivism dus până la agresiune”. În opinia sa, un examen scris, de tip grilă, ar reprezenta „cel mai curat mod de promovare” în acest moment. Pîrlog a avertizat că procedurile actuale riscă să creeze „un sistem de relaţii clientelare” şi nu pot asigura o promovare meritocratică reală.

De asemenea, procurorul a calificat drept „ridicol” modul de promovare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în lipsa unui examen scris. El a respins ideea potrivit căreia testarea cunoştinţelor la acest nivel ar fi o „umilire”, arătând că promovarea unui examen în urmă cu 10–15 ani nu garantează menţinerea competenţelor la standardele cerute.

UPDATE: Cristina Chiriac și-a prezentat interviul pentru funcția de procuror general al PÎCCJ

Ea a subliniat că își dorește „un Minister Public puternic și stabil” și a explicat că experiența de la DNA Iași o ajută să mobilizeze procurorii, să soluționeze dosarele vechi și să crească numărul sesizărilor prin rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției.

Chiriac a precizat că implicarea societății civile și a mass-media este esențială pentru prevenirea infracțiunilor și creșterea încrederii publicului. Ea a afirmat că va organiza concursuri de admitere în INM, va folosi delegările la structurile specializate și va analiza stocul de dosare pentru a preveni prescripția, prioritizând cauzele cu probatoriu aproape finalizat. În opinia sa, dosarele care nu necesită un probatoriu complex ar trebui închise mai repede, tocmai pentru a preveni aglomerarea suplimentară a parchetelor.

Potrivit acesteia, avantajele acordului de recunoaştere a vinovăţiei nu sunt suficient explicate, deşi acest instrument permite eficienţă, rapiditate şi degrevarea instanţelor. „Speranţa că va primi o pedeapsă mai mare pentru fapta pentru care procurorul l-a cercetat nu este justificată. (...) Folosirea acestui instrument presupune eficienţă, rapiditate şi lipsă de posturi. Şi degrevarea instanţelor”, a afirmat Chiriac, subliniind necesitatea unei analize a practicii judiciare.

Întrebată despre stilul său de management, Chiriac a spus că se bazează pe leadership și comunicarea cu procurorii din subordine. Ea a menționat că funcția va presupune sacrificii în plan personal, având un copil de șase ani.

Despre utilizarea inteligenței artificiale, Chiriac a afirmat că ar folosi AI doar pentru transcrierea vorbirii în text, nu pentru redactarea soluțiilor. În privința investigării magistraților, ea a subliniat că structurile de urmărire penală trebuie consolidate.

 Potrivit Ziarul de Iași, Cristina Chiriac și Mirabela Grădinaru provin din comuna vasluiană Zăpodeni și s-ar cunoaște din copilărie.

Știrea inițială 

Pentru funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție candidează Cristina Chiriac, procuror-șef serviciu în cadrul DNA – Serviciul Teritorial Iași, și procurorul militar Bogdan-Ciprian Pîrlog. Interviurile sunt programate luni, de la ora 9.30, respectiv 11.00.

Pentru funcția de adjunct al procurorului general candidează actualul șef al DNA, Marius I. Voineag, care va susține interviul în aceeași zi, de la ora 12.30.

Interviurile pentru șefia DNA

Marți, 24 februarie, sunt programați candidații pentru conducerea DNA. Pentru funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție s-au înscris Tatiana Toader, actual procuror-șef adjunct al DNA, Vlad Grigorescu, procuror în cadrul DIICOT, și Ioan-Viorel Cerbu, procuror DNA delegat în funcția de adjunct.

În aceeași zi vor susține interviul și candidații pentru cele două funcții de procuror-șef adjunct al DNA: Mihai Prună, procuror în cadrul Parchetului ICCJ – Secția de urmărire penală, Marinela Mincă, procuror-șef al Secției judiciare din DNA, și Marius-Ionel Ștefan, procuror-șef serviciu la DNA – Serviciul Teritorial Pitești.

Candidații pentru conducerea DIICOT

Miercuri, 25 februarie, sunt programate interviurile pentru funcția de procuror-șef al DIICOT. Candidații sunt Ioana-Bogdana Albani, Antonia Diaconu, Alina Albu, actualul șef al DIICOT, Codrin-Horațiu Miron și Bogdan-Ciprian Pîrlog.

Joi, 26 februarie, vor avea loc interviurile pentru ocuparea celor două funcții de procuror-șef adjunct al DIICOT. Candidații sunt Claudia-Ionela Curelaru, Alex-Florin Florența, Gill-Julien Grigore-Iacobici, Aurel-Cristian Lazăr și Mihai-Răzvan Negulescu.

Timpul alocat susținerii proiectului managerial este de maximum 30 de minute, iar sesiunea de întrebări și răspunsuri poate dura până la o oră.

Cine face parte din comisia de interviu

Comisia de interviu este condusă de ministrul Justiției și include doi reprezentanți ai ministerului, doi procurori desemnați de Secția pentru procurori a CSM, un reprezentant al Institutului Național al Magistraturii, un specialist în management desemnat de Academia de Studii Economice – Facultatea de Management și un psiholog din cadrul CSM sau al instanțelor ori parchetelor.

Care sunt criteriile de evaluare

Candidații vor fi evaluați în funcție de proiectul managerial prezentat, care trebuie să demonstreze cunoașterea specificului instituției pentru care candidează, identificarea eventualelor disfuncționalități și propunerea de soluții pentru remedierea acestora. De asemenea, vor fi analizate aptitudinile manageriale și de comunicare, capacitatea de organizare, asumarea responsabilității, rezistența la stres, inițiativa în modernizarea managementului și modul în care se raportează la valorile profesiei.

Potrivit Ministerului Justiției, pot fi numiți în aceste funcții procurorii sau judecătorii cu o vechime de minimum 15 ani în magistratură. Nu pot ocupa aceste funcții procurorii care au făcut parte din serviciile de informații sau au colaborat cu acestea, ori cei care au un interes personal care ar putea afecta obiectivitatea exercitării atribuțiilor.

Ce urmează după interviuri

Rezultatele selecției vor fi publicate pe 2 martie pe site-ul Ministerului Justiției. Ministrul va înainta apoi propunerile motivate Secției pentru procurori a CSM pentru aviz consultativ, iar ulterior acestea vor fi transmise președintelui Nicușor Dan, care va lua decizia finală.

„Legea este foarte clară. Domnul preşedinte al României, care este vectorul public cu cea mai înaltă reprezentativitate, este şi decidentul în această situaţie. Cu alte cuvinte, simplu spus, domnul preşedinte va stabili cine va conduce marile parchete în viitor”, a declarat ministrul Justiției, Radu Marinescu.

Acesta a subliniat că procedura este una competitivă și nepolitizată, existând „un filtru foarte important” reprezentat de Secția pentru procurori a CSM, precum și decizia finală a președintelui.

La rândul său, președintele Nicușor Dan a declarat că printre candidați se află „persoane foarte interesante” și s-a arătat optimist că viitorii șefi ai parchetelor vor dinamiza activitatea instituțiilor. „E un concurs, oamenii vin cu un plan de management pe care eu nu îl cunosc în momentul ăsta, dar uitându-mă doar la numele pe care le-am văzut, pentru fiecare dintre cele trei parchete există persoane foarte interesante şi eu sunt optimist că ele vor dinamiza”, a afirmat șeful statului.