Șeful ANM: Dacă declar Cod roșu la 40 de grade la umbră, la 43 ce cod mai dau?
0
Meteorologii au emis o avertizare Cod Portocaliu de canicula pentru 15 judeţe din sudul ţării şi municipiului Bucureşti, unde temperaturile maxime vor fi de 39 până la 41 de grade Celsius, iar disconfortul termic deosebit de accentuat. Avertizarea este valabilă pentru sâmbătă şi duminică.
De asemenea, meteorologii au emis o atenţionare Cod Galben valabilă pentru 15 judeţe, unde sâmbătă şi duminică vremea va deveni caniculară în sudul şi estul ţării, temperaturile vor atinge valori de 36...38 de grade C, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pragul critic de 80.
Deşi mare parte din ţară se va confrunta cu temperaturi extreme autorităţile nu intenţionează să emită avertizare de Cod roşu (cea mai avansată din punct de vedere al riscurilor), care le-ar pune în situaţia să ia măsuri ce pot merge până la declararea stării de urgenţă (situaţie economică echivalentă cu starea de război).
Motivele invocate atât de ministrul Administraţiei, Victor Paul Dobre, cât şi de şeful Administraţiei Naţionale de Meteorologie, Ion Sandu, se bazează pe reguli impuse de o serie de studii privind clima din România în ultimii 100 de ani. Pe studii similare se bazează însă şi autorităţile din statele vecine care emit coduri de temperaturi ridicate cu mai multă „uşurinţă”. Spre exemplu, la începutul lunii iulie, Italia, Polonia, Croaţia, Slovenia, Slovacia, Serbia şi Austria au emis coduri portocalii când termometrele ajunseseră doar până la 33 de grade Celsius. Iar în Ungaria a fost emis Cod roşu la 35 de grade Celsius.
“În cazul în care duminică vom avea peste 40 de grade Celsius, nu putem declara Cod roşu, pentru că o astfel de situaţie se impune după mai multe criterii. Spre exemplu, trebuie să avem temperaturi extreme mai multe zile la rând, şi altele... Nu putem să declarăm Cod roşu pentru o singură zi cu 40 de grade la umbră”, a explicat ministrul Dobre pentru adevarul.ro.
De aceeaşi părere este şi şeful ANM, Ion Sandu. În opinia acestuia, studiile climatologice pe ultimii 100 de ani demonstrează că românii sunt mai rezistenţi la temperaturi extreme decât vecinii unguri, spre exemplu, care trăiesc în altă zonă climatică. ,,Ca să emitem Cod roşu ar trebui să avem 42-43 de grade Celsius în aceeaşi zonă timp de trei zile consecutiv. Aşa mi se pare normal, ţinând cont de studiile climatologice. Ungurii, austriecii sau sârbii pot să instituie Cod roşu mai devreme, pentru că au altă climă, s-au adaptat altor condiţii. Eu, dacă declar Cod roşu la 40 de grade la umbră, la 43 ce cod mai dau?”, afirmă Sandu.
Codul roşu: ajutoare de urgenţă şi oprirea lucrului în aer liber
Codul roşu implică însă o serie întreagă de măsuri urgente pe care autorităţile sunt obligate să le ia: de la acordarea de ajutoare de urgenţă populaţiei afectate până la reducerea programului de muncă şi stoparea lucrului în spaţii deschise. Potrivit legilor în vigoare, în această situaţie se poate declara inclusiv starea de alertă sau cea de urgenţă.
Aceasta este, mai degrabă, o măsură administrativă, adoptată într-o situaţie de urgenţă, care presupune, după declararea ei, punerea de îndată în aplicare a planurilor de acţiune şi a măsurilor de prevenire, avertizare a populaţiei şi de limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgenţă.
Starea de alertă este declarată de către comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă, cu acordul ministrului de Interne. Ea poate fi declarată fie pentru întregul judeţ, fie doar pentru anumite localităţi.
Starea de alertă la nivel local poate fi declarată de către comitetele locale, cu acordul prefectului.
Starea de urgenţă se instituie doar de către preşedintele României
În ceea ce priveşte starea de urgenţă, aceasta se instituie prin decret prezidenţial, fie că este vorba despre întregul teritoriu al ţării sau doar despre anumite zone, decret care trebuie contrasemnat de către premier şi publicat în Monitorul Oficial. O stare de urgenţă poate fi instituită pentru cel mult 30 de zile. Preşedintele trebuie să solicite apoi Parlamentului, în termen de cel mult cinci zile de la instituirea stării de urgenţă, aprobarea măsurilor propuse.
Starea de urgenţă poate fi instituită în cazul unor ameninţări reale la securitatea naţională şi pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor unor dezastre, conform OUG 1/21 ianuarie 1999, modificată şi completată ulterior prin legea 453/2004. Ea dă dreptul autorităţilor, printre altele, să închidă graniţele, în întregime sau doar la extremitatea zonelor în această stare, să efectueze controale asupra unor persoane sau locuri, când acestea se impun şi să suspende temporar apariţia sau difuzarea unor publicaţii ori a unor emisiuni ale posturilor de radio sau de televiziune.
Măsurile care se iau inca de la emiterea codului galben
După ce meteorologii au anunţat cod galben de caniculă în aproape toată ţara, autorităţile trebuie să ia deja primele măsuri pentru a proteja populaţia de efectele negative ale temperaturilor ridicate.
Primele corturi dotate cu aer condiţionat, medicamente şi aparatură de specialitate trebuie amplasate în zonele centrale şi în cele aglomerate ale oraşelor, iar programul ştrandurilor şi cel al băilor publice este de regulă prelungit.
Teoretic, reguli există. În realitate însă, abia după aproape o săptămână de Cod galben şi portocaliu, în centrul Capitalei a fost distribuită apă plată pe stradă, iar autorităţile din Galaţi au instalat corturi de prim-ajutor în centrul oraşului.
Nu doar temperatura contează
În plus, susţin medicii, nu doar temperatura contează. Şi indicele temperatură-umezeală (ITU) este extrem de important. În acest sens, specialiştii spun că umiditatea din mediul înconjurător are un impact serios asupra organismului nostru, de aceea ITU este cunoscut şi sub denumirea de indice de disconfort termic. Astfel, dacă în două zone se înregistrează aceeaşi temperatură, dar umiditatea este diferită, senzaţia de sufocare va fi mai pronunţată în zona cu umiditate mai ridicată.
Valoarea de la care apare disconfortul pentru organismul uman este cea de 80 de unităţi şi este calculată pe baza măsurătorilor efectuate la staţiile meteorologice. Reacţia organismului în ceea ce priveşte indicele de disconfort termic a fost testată în Statele Unite. Astfel, atunci când valoarea ITU a fost între 60 şi 65 de unităţi, participanţii la test au spus că se simt confortabil. La 75 de unităţi însă, jumătate din subiecţi au acuzat o stare de disconfort, iar atunci când ITU a fost de 79 de unităţi, din ce în ce mai mulţi participanţi au spus că nu se simt bine.
În sudul României, ITU depăşeşte valoarea de 80 de unităţi de la începutul lunii.
Sfaturi pentru zilele fierbinţi
Populaţia este sfătuită ca în zilele caniculare să evite expunerea prelungită la soare între orele 11.00 şi 18.00 şi să consume zilnic, la fiecare 20 de minute, câte un pahar cu apă, chiar dacă nu există senzaţia de sete.
"În perioadele de caniculă este recomandat consumul zilnic de lichide (între 1,5 - 2 litri de lichide), fără a aştepta să apară senzaţia de sete. Este necesar un pahar de apă (sau echivalentul acestuia) la fiecare 15 - 20 de minute. Medicii ne sfătuiesc să consumăm în fiecare zi cât mai multe fructe şi legume proaspete (pepene galben, roşu, prune, castraveţi, roşii) deoarece acestea conţin o mare cantitate de apă. O doză de iaurt hidrattează ca şi un pahar de apă", potrivit specialiştilor Ministerului Sănătăţii.
Medicii atrag atenţia că în zilele cu temperaturi foarte ridicate nu trebuie consumat alcool, nici măcar bere sau vin, deoarece aceste băuturi favorizează deshidratarea şi diminuează capacitatea de luptă a organismului împotriva căldurii. Totodată, este recomandată evitarea consumului în exces a băuturilor cu conţinut ridicat de cofeina (cafea, ceai, cola) sau de zahăr (sucuri răcoritoare carbogazoase), deoarece acestea sunt diuretice. Medicii recomandă ca pe parcursul zilei să fie făcute mai multe duşuri calduţe, la final lăsând apa să se usuce pe piele, aceasta asigurând o senzaţie de răcorire rapidă.
În această perioadă, aparatul de aer condiţionat trebuie reglat astfel încât temperatura să fie cu cinci grade mai mică decât cea ambientală. Cei care trebuie să lucreze sau să stea mai mult timp în soare chiar şi la orele amiezii trebuie să poarte haine lejere, din fibre naturale şi nu sintetice, de culoare deschisă, precum şi pălărie şi ochelari de soare.
Chiar şi activităţile recreative, dar care necesită un consum mare de energie, precum sportul sau grădinăritul, ar trebui evitate în orele cu temperaturi maxime, potrivit specialiştilor. O atenţie mai mare trebuie acordată copiilor, vârstnicilor, persoanelor cu dizabilităţi, care în zilele caniculare vor fi hidrataţi periodic, chiar dacă nu solicită acest lucru. Plimbările sau deplasările în aer liber e bine să fie efectuate dimineaţa sau seara, când soarele este mai puţin puternic, iar temperaturile sunt relativ normale.
Se încarcă comentariile...
