„Savanţii“ închisorilor, în pericol: Parlamentul a pus gând rău literaturii de puşcărie
0
Parlamentul ar putea tăia elanul creator al celor care erau pe cale să creeze un nou curent în arta contemporană românească: literatura de penitenciar. Un grup de parlamentari vrea să elimine din lege prevederea referitoare la scăderea pedepselor pentru cei loviţi de inspiraţia scrisului după ce ajung după gratii.
Veste proastă pentru „savanţii” puşcăriilor. Prevederea prin care pedepsele se reduc în cazul elaborării unor lucrări ştiinţifice în spatele gratiilor ar putea scoasă din legislaţie. Asta datorită unei iniţiative legislative depusă la Senat de un grup de parlamentari.
Concret, proiectul legislativ prevede abrogarea literei f, art. 96, din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Potrivit paragrafului care se vrea a fi eliminat din lege, „în cazul elaborării de lucrări ştiinţifice publicate sau invenţii şi inovaţii brevetate, se consideră 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare ştiinţifică sau invenţie şi inovaţie brevetate“.
Cu alte cuvinte, „savanţii” puşcăriilor nu vor fi împiedicaţi să-şi urmeze vocaţia academică, doar că va fi eliminată motivaţia principală a procesul de creaţie: reducerea pedepsei cu 30 de zile pentru fiecare carte scrisă.
Propunerea legislativă a fost iniţiată de un grup de parlamentari liberali, printre care se numără Ben-Oni Ardelean, Viorel Badea, Valeriu Todiraşcu, Gigi Chiru, Costică Canacheu, Ioan Ghişe. Acestora li s-au alăturat senatorul UNPR Octavian-Liviu Bumbu şi independenţii Valeriu Todiraşcu, Aurelian Mihai şi Petru Movilă.
Legea stimulează impostura
Autorii propunerii au arătat că legislaţia actuală nu-şi atinge scopul, acela ca deţinuţii să conştientizeze consecinţele actelor antisociale comise.
„Actuala lege a executării pedepselor stimulează impostura şi permite fentarea pedepselor privative de libertate împotriva actelor antisociale. O persoană capabilă să elaboreze invenţii şi inovaţii valoroase sau lucrări ştiinţifice de certă valoare nu poate fi bănuită că nu a fost conştientă de consecinţele faptelor sale antisociale. Simpla continuare a activităţii sale uzuale de creaţie în penitenciar nu garantează că atitudinea antisocială a persoanei se va schimba în bine“, se precizează în expunerea de motive.
Cu alte cuvinte, cine are capacitatea intelectuală de a scrie o carte, înţelege foarte bine pentru ce a ajuns în puşcărie şi nu ar avea nevoie de un stimulent din partea legiuitorului. În plus, iniţiatorii proiectului de lege se arată sceptici faţă de capacitatea angajaţilor de la penitenciare de a aprecia caracterul ştiinţific al unei opere.
„Comisia de eliberare condiţionată nu poate avea competenţa să judece valoarea unei invenţii sau a unei lucrări ştiinţifice şi nici să garanteze că respectiva invenţie sau lucrare nu este elaborată de cineva din afara penitenciarului şi însuşită de deţinut cotracost sa uîn schimbul altor foloase pe care le va furniza ulterior eliberării autorului real“, se mai arată în document.
Aceleaşi suspiciuni le-a manifestat şi ministrul Justiţiei, Raluca Prună, vizavi de unele lucrări „ştiinţifice“. „Rămâne ca fiecare dintre noi să judece dacă o lucrare care se numeşte «Zborul unui suflet gol» sau «Biruinţă în suferinţă» poate fi calificată lucrare ştiinţifică“, a spus Raluca Prună.
Ce spun experţii în justiţie
Punerea în practică a unei iniţiative legislative presupune parcurgerea unui întreg proces, care cere timp. Până atunci, mulţi alţi deţinuţi ar putea profita de lacunele legii. Experţii în justiţie propun şi variante alternative de rezolvare a acestei probleme.
„Ministrul Justiţiei are două opţiuni în acest caz. Fie să schimbe legislaţia primară, dar pentru asta este nevoie de o iniţiativă legislativă, fie să schimbe normele, adică legislaţia secundară şi să facă mai dificilă obţinerea scăderii de pedeapsă pe baza scrierii de cărţi“, a declarat, pentru „Adevărul“, Laura Ştefan, expert anticorupţie.
Potrivit acesteia, cel mai sigur mod de a stopa impostura în cazul literaturii de penitenciar este eliminarea acestui mecanism.
„Atunci când nu poţi să gestionezi un sistem, este mai bine să nu-l ai. Mi se pare o irosire de resurse să încerci să faci să funcţioneze un mecanism de probitate academică pentru deţinuţi, când noi nu suntem în stare ca ţară să facem lucrul acesta pentru oamenii care au pretenţii academice. Cel mai simplu ar fi să se renunţe la acest tip de mecanism de scurtare a pedepselor“, a precizat Laura Ştefan.
Literatura de penitenciar, luată la puricat
Ministrul Justiţiei a anunţat că va analiza dacă lucrările ştiinţifice care le-au adus multor deţinuţi eliberarea condiţionată au fost realizate cu respectarea procedurilor legale. Mai mult, Prună a promis sancţiuni dure în cazul în care va constata că lucrările au depăşit cadrul legal.
Pentru mai multă transparenţă, ministrul a cerut Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) informaţii complete despre operele deţinuţilor, care vor fi făcute publice.
„Am cerut de la ANP o nouă listă mult mai completă, care să cuprindă, pe lângă numele autorului şi cartea scrisă, infracţiunea pentru care a fost condamnat, penitenciarul în care s-a scris lucrarea, editura şi anul în care s-a publicat şi, foarte important, profesorul universitar sau conferenţiarul care a dat recomandarea scrisă. Noua listă o vom publica pe site-ul Ministerului Justiţiei“, a declarat, pentru „Adevărul“, Raluca Prună.
Potrivit acesteia, din 2007 până în 2010, s-au publicat doar trei cărţi în penitenciare. În 2011 au fost trei lucrări, în 2012 - şase, în 2013 - 11 lucrări, în 2014 – 69, iar în 2015 s-a atins un vârf - 331 de lucrări ştiinţifice scrise de deţinuţi.
Legislaţia în vigoare prevede că pentru fiecare carte scrisă şi publicată deţinutul poate beneficia de o reducere de 30 de zile din pedeapsă. Printre deţinuţii faimoşi care au obţinut reducerea pedepsei, după ce au scris mai multe lucrări ştiinţifice, se numără omul de afaceri Dinel Staicu, fostul senator Dan Voiculescu, fostul jurnalist Dan Diaconescu şi omul de afaceri Cristian Borcea.
În cât timp se poate schimba legea
Proiectul de lege înregistrat la Senat va intra în procedură legislativă la începutul lunii februarie, când va începe sesiunea parlamentară. Proiecul va trece mai întâi prin Comisia juridică a Senatului, for care va elabora un raport consultativ de aprobare sau de respingere a legii. Apoi, plenul Senatului va da votul în calitate de primă cameră sesizată. Dacă există voinţă politică, senatorii pot discuta proiectul în procedură de urgenţă, ceea ce înseamnă că în două săptămâni iniţiativa poate fi votată.
Indiferent dacă va fi adoptat sau respins, proiectul va ajunge la Camera Deputaţilor, unde se reia procesul legislativ de la Senat: mai întâi merge la Comisia juridică pentru raport, apoi în plen, la votul final. Din nou, dacă partidele se pun de acord, la mijlocul lunii martie legea ar putea fi adoptată şi trimisă la Cotroceni spre promulgare. Numai că aceasta este varianta optimistă. Practică parlamentară ne arată altceva. Cum proiectul de lege este semnat doar de liberali, majoritatea PSD din Parlament nu are niciun interes să grăbească lucrurile. Dacă lege ar trece cu rapiditate, PNL s-ar lăuda că, deşi e în Opoziţie, a reuşit să treacă un proiect de lege foarte important. Pe scurt, ar deconta succesul. Iar toată discuţia trebuie pusă în contextul în care anul acesta au loc două rânduri de alegeri, unde PSD şi PNL vor da o luptă pe viaţă şi pe moarte. De accee, este foarte probabil ca PSD să vină cu un proiect de lege identic şi să-l promoveze, în tiump ce iniţiativa liberalilor să fie „uitată“ în sertare. (Sebastian Zachmann)
Pedofili care au scris cărţi şi au scăpat de puşcărie
Cu mulţi ani înainte ca inspiraţia ştiinţifică să îi cuprindă pe puşcăriaşii români, un american condamnat la Iaşi s-a folosit de acest tertip pentru a ieşi mai devreme din penitenciar. Istoricul american Kurt Treptow a fost la mijlocul anilor 2000 în centru unui scandal de amploare, acoperit inclusiv de cele mai importante publicaţii internaţionale.
Scandalul a izbucnit în 2002, în septembrie, atunci când anchetatorii din Iaşi au descins în apartamentul lui Kurt Treptow (foto) din Iaşi, de unde au ridicat mai multe materiale video şi foto ce conţineau imagini pornografice. S-a concluzionat că Treptow, împreună cu iubita sa, Tatiana Popovici, ar fi realizat sute de astfel de imgini, foto sau video, în care apăreau în ipostaze intime alături de copii. Treptow şi prietena lui au fost condamnaţi la şaăte ani de închisoare cu executare în 2003 şi a fost închis la Penitenciarul de Maximă Siguranţă Iaşi. În timpul detenţiei, a scris cartea despre Vlad Dracul, motiv pentru care a fost eliberat condiţionat înainte de a ispăşi perioada efectivă. A ieşit din puşcărie în 2007 şi s-a întors în America, şi-a schimbat numele şi a intrat în politică.
Un alt „scriitor“ care a scăpat din închisoare mai devreme datorită unei cărţi este Paul Dorday, doctorul în filozofie condamnat la şase ani de închisoare după ce a molestat 20 de copii din Valea Jiului. El a scris o carte prin care deţinuţii sunt învăţaţi cum să facă faţă vieţii din penitenciar. Cartea se numeşte „Axa conducătoare” şi a fost publicată în 2013, la Editura Emia, din Deva. Pedofilul afirma că manualul său s-a bazat pe experienţe reale din închisoare şi va fi de interes pentru infractori, criminologi, administratori de penitenciare şi factori de decizie politică.
(Ionuţ Benea, Daniel Guţă)
Se încarcă comentariile...
