Românii vor putea deconta cheltuielile medicale făcute în Ungaria

În cadrul celei de a patra şedinţe comune de guvern desfăşurate marţi, la Szeged, executivele ungar şi român au stabilit o serie de acorduri privind, printre altele, decontarea cheltuielilor medicale făcute în Ungaria, recunoaşterea diplomelor, achiziţionarea vinietelor, intervenţia ambulanţelor şi a pompierilor din şi în ambele ţări.

Cheltuielile medicale, decontate

Miniştrii Sănătăţii din cele două ţări au stabilit un plan de acţiune prin care cetăţenii români vor putea să deconteze în ţară cheltuielile suportate pentru tratamente medicale sau operaţii efectuate în Ungaria.

Experţii celor două ministere vor analiza posibilitatea introducerii unui sistem informatic pe bază de card de asigurat, care să permită cetăţenilor români şi ungari să beneficieze de astfel de servicii medicale, cu decontarea cheltuielilor de către casele de asigurări de sănătate.

Cele două părţi vor urmări şi extinderea accesului populaţiei rome la serviciile sanitare.

Recunoaşterea diplomelor

Diplomele, certificatele de studii şi titlurile ştiinţifice acordate de instituţii de învăţământ acreditate în România şi în Ungaria vor fi recunoscute reciproc
.
Cele două părţi recomandă autorităţilor de echivalare să recunoască automat perioadele de studii efectuate în instituţiile de învăţământ de pe teritoriul celuilalt stat, dacă sunt îndeplinite condiţiile necesare, şi să asigure elevului sau studentului continuarea studiilor în anul imediat următor.

Cele două guverne au mai discutat şi despre actualizarea acordului din 1997 cu privire la recunoaşterea reciprocă a calificărilor academice şi profesionale.

Viniete în ambele ţări

Cele două părţi au discutat şi despre distribuirea vinietelor româneşti pe teritoriul Republicii Ungare şi, respectiv, a vinietelor ungare pe teritoriul României. Distribuirea vinietelor se face de la data de 15 octombrie 2008 în punctele Nagylak şi Vârşand, iar până la sfârşitul lunii octombrie 2008 vor fi distribuite şi în celelalte puncte de lucru.

Intervenţia Ambulanţelor şi a pompierilor din şi în ambele ţări

Reprezentanţii Guvernului român şi cei ai Executivului ungar au convenit să asigure cadrul legal comun şi condiţiile logistice care să permită ambulanţelor şi pompierilor să interveni rapid pe teritoriul celuilalt stat în caz de urgenţă.

Instituţiile responsabile de coordonarea sistemului unic de urgenţă 112 din cele două ţări vor autoriza echipajele de ambulanţă sau pompieri, în baza acestui document, să intervină pentru a acorda rapid asistenţă victimelor din statul vecin.

Ghid bilingv pentru lucrătorii migranţi
    
Reprezentanţii ministerelor Muncii din România şi din Ungaria au stabilit că vor elabora un ghid comun bilingv pentru lucrătorii migranţi din cele două ţări, care va cuprinde informaţii cu privire la condiţiile de muncă, controlul în domeniul muncii, regulile privind intrarea şi şederea străinilor, recunoaşterea diplomelor şi a calificărilor, drepturile de asigurări şi asistenţă socială.

Colaborare la frontieră pentru combaterea infracţiunilor

Poliţiştii de frontieră români şi cei ungari vor colabora în combaterea infracţiunilor, prin razii în locuri publice, reţinerea persoanelor căutate, verificarea autovehiculelor, şi vor permite trecerea graniţei comune dintre cele două state şi în afara punctelor de trecere a frontierei, potrivit unui acord de colaborare semnat între cele două guverne.

Program operaţional pentru dezvoltarea bazinului Dunării
    
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor din România şi Ministerul Dezvoltării Naţionale şi Economiei din Republica Ungară au semnat o declaraţie cu privire la elaborarea, promovarea şi adoptarea unui program operaţional de cooperare teritorială europeană focalizat pe bazinul Dunării, pentru perioada de programare 2014-2020.

Documentul şi mai ales acţiunile de colaborare pe care le va genera, vor veni în sprijinul punerii în aplicare a proiectelor existente şi viitoare comune, în domeniul dezvoltării bazinului Dunării.

Fluidizarea transportului la graniţă
    
Reprezentanţii ministerelor Transporturilor din România şi Ungaria au convenit că vor colabora pentru realizarea unei linii feroviare de mare viteză între Constanţa şi Budapesta, dar şi pentru fluidizarea transporturilor la frontiera dintre cele două state.

În ceea ce priveşte transportul feroviar, au fost iniţiate demersurile pentru încheierea unui parteneriat între ministerele de resort din România, Ungaria şi Austria pentru promovarea studiului de prefezabilitate pentru linia de cale ferată de mare viteză pe ruta Budapesta - Bucureşti - Constanţa.

În domeniul transportului rutier, cele două ministere coordonatoare ale activităţii de transport din România şi Republica Ungară au semnat o declaraţie comună a privind fluidizarea traficului rutier în punctele de trecere a frontierei comune.

Proiecte energetice româno-ungare
    
Cele două guverne au analizat evoluţia principalelor proiecte de cooperare în domeniul energetic, identificate şi agreate în cadrul precedentelor şedinţe comune.

Proiectul privind realizarea unei noi linii electrice de interconexiune de 400 kV pe traseul Oradea - Bekescsaba este în faza de execuţie. Linia are o lungime de 93,5 km pe teritoriul românesc, iar costul investiţiei pentru partea română este de peste 21,5 milioane euro. Există premise ca până la sfârşitul acestui an linia electrică de interconexiune Arad - Nădab - Békéscsaba să fie pusă în funcţiune, cu posibilitatea extinderii până la Oradea.

În ceea ce priveşte proiectul Nabucco, în prezent se desfăşoară activităţi de natură tehnică, financiară, economică şi juridică aferente fazei de dezvoltare a proiectului.
Un alt proiect în domeniul energiei, analizat de membrii celor două Cabinete, vizează interconectarea sistemelor de transport gaze naturale din România şi Ungaria pe direcţia Szeged - Arad. Lungimea conductei pe teritoriul României este de 62 kilometri, din care 36,7 kilometri este deja construită, iar pe teritoriul Ungariei este de 47 de kilometri. Lucrările se desfăşoară potrivit calendarului stabilit, conducta urmând să fie operaţională începând cu 1 ianuarie 2010.

Asistenţă ungară pentru deschiderea unei staţii de epurare

Executivul ungar va asista Guvernul român la proiectul de punere în funcţiune a unei staţii de epurare a apelor uzate în Bucureşti, care să asigure acest serviciu pentru circa 10% din populaţia României şi care să reducă volumul de poluanţi în Dunăre şi Marea Neagră.

Sprijinirea relaţiilor dintre UE şi Republica Moldova şi Ucraina

Reprezentanţii celor două guverne au decis să sprijine împreună "aspiraţiile europene" a Republicii Moldovei şi Ucrainei şi pledează pentru respectarea independenţei statului moldovean în contextul conflictului din Transnistria.

Problemele Ungariei după majorarea salariilor bugetarilor

Premierul ungar Ferenc Gyurcsany a prezentat jurnaliştilor români problemele înregistrate de Guvernul de la Budapesta după 2000-2002, când salariile medicilor şi profesorilor au fost majorate cu 50-70%, şi a atenţionat că astfel de măsuri impun mari costuri bugetare, care trebuie decontate ulterior.

"Dacă mă întrebaţi cum a putut să se întâmple, răspunsul meu este foarte simplu: în 2000-2002, Guvernul a început să cheltuiască foarte mult şi salariile din sectorul public au început să crească foarte mult. Toată lumea a iubit asta, a fost un suport extrem după aceste măsuri, popularitatea guvernanţilor a crescut foarte mult, dar a trebuit să realizăm că, dacă cheltuieşti mult, mai devreme sau mai târziu vei achita nota de plată. Ca şi în alte ţări, unele partide au sugerat că nu este bine să creşti salariile la acest nivel, pentru că vom plăti tot mai mult pentru protecţia populaţiei, iar la sfârşitul zilei îşi dai seama că nu întăreşti poziţia statului", a spus Gyurcsany jurnaliştilor români.

El a arătat că autorităţile ungare sunt obligate în prezent să fie foarte atente la nivelul veniturilor colectate la buget şi să nu cheltuiască foarte mult, pentru a nu se confrunta cu mari probleme financiare.

"Autonomia", blasfemie pentru unele state

Premierul ungar a declarat că temerile conform cărora autonomia unei minorităţi conduce la separatism sunt exagerate şi a arătat că minorităţile etnice naţionale au dreptul la identitate culturală şi educaţie în limba maternă.

Ungaria nu acceptă exploatarea minieră la Roşia Montană

Ungaria nu va accepta proiectul de exploatare minieră în zona Roşia Montană şi agreează faptul că această investiţie este blocată în justiţie, a declarat premierul Ferenc Gyurcsany.

"Suntem liniştiţi pentru faptul că această investiţie a ajuns în faţa instanţei şi nu va continua. Nu vom fi de acord nici în viitor cu această investiţie", a spus Gyurcsany.