România, în grupul statelor cu cele mai mari riscuri din cauza pensiilor
0
Impactul îmbătrânirii populaţiei asupra finanţelor publice din statele Uniunii Europene (UE) va face ca efectele actualei crize financiare şi economice să pară minuscule prin comparaţie, potrivit unui raport al Comisiei Europene /CE/, informează Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).
România se află în grupul statelor cu cele mai mari riscuri pe termen lung din aceasta perspectivă, având printre cele mai nesustenabile sisteme publice de pensii din întreaga comunitate europeană.
În următorii 50 de ani, cheltuielile României cu pensiile în PIB vor creşte de la 8,4 la sută (2010) la 15,8 la sută (2060), ducând România pe locul 5 în topul statelor UE27 cu cele mai mari cheltuieli cu pensiile în PIB.
În România, ca şi în UE, reformarea sistemului public de pensii şi dezvoltarea sistemului privat de pensii sunt două soluţii recomandate pentru a reduce povara fiscal-bugetară generată de îmbătrânirea populaţiei, pe termen lung, se arată într-un comunicat al APAPR.
Sistemele publice de pensii din Europa sunt din ce în ce mai nesustenabile, iar costurile asociate îmbătrânirii populaţiei vor deveni în următorii 50 de ani tot mai împovărătoare, arată Raportul de Sustenabilitate, ediţia 2009, publicat la finele săptămânii trecute de Comisia Europeană.
Potrivit acestui studiu, impactul bugetar al îmbătrânirii populaţiei va depăşi de câteva ori costul total al actualei crize financiare şi economice, făcând efectele crizei de astăzi să pară nesemnificative prin comparaţie. Cheltuielile publice cu pensiile (de stat) vor creşte în medie, la nivelul întregii Uniuni Europene, de la 10,2 la sută din PIB (în 2010) la 12,5 la sută (în 2060), pe fondul reducerii natalităţii, îmbătrânirii şi reducerii populaţiei.
În acest context general, România se numără printre statele cu cele mai nesustenabile bugete publice de pensii din UE, ponderea în PIB a cheltuielilor cu pensiile de stat urmând aproape să se dubleze până în anul 2060, de la 8,4 la sută în 2010 la 15,4 la sută.
Astfel, peste 50 de ani, România va fi pe locul 5 în cadrul UE în topul statelor cu cea mai mare pondere în PIB a cheltuielilor cu pensiile, fiind depăşită doar de Grecia, Luxemburg, Slovenia şi Cipru. Raportul Comisiei Europene arată că România are un deficit de sustenabilitate de 9,1 la sută din PIB, adică trebuie sa-si ajusteze, pe termen lung, execuţiile bugetare cu acest procent, pentru a ajunge la o situaţie în care finanţele publice sunt sustenabile şi sănătoase. Cea mai mare parte din acest deficit de sustenabilitate (7,4 procente din 9,1 procente din PIB) vine din creşterea cheltuielilor cu plata pensiilor de stat.
'România trebuie să-şi reformeze sistemul de protecţie socială (în principal sistemul public de pensii şi sistemul de sănătate) pentru a încetini această creştere a cheltuielilor legate de îmbătrânirea populaţiei', arată raportul citat.
În 2060, populaţia României va număra doar 16,9 milioane de locuitori (faţă de 21,3 la sută în 2010), dintre care doar 53,6 la sută vor fi în vârstă de muncă (15-64 de ani), faţă de 70 la sută în 2010. Astfel, rata de dependenţă a vârstnicilor (numărul persoanelor peste 65 de ani / numărul persoanelor cu vârsta între 15-64 de ani) va creşte de la 21,3 la sută în 2010 la 54 la sută în 2060, iar toate aceste evoluţii demografice nefavorabile vor pune presiuni enorme pe bugetul public de pensii.























































