Exclusiv Rolul esențial pe care l-ar avea România în cazul unui război serios SUA - Iran. „Americanii au pregătit din timp acest detaliu”
0Atacul lansat de Statele Unite asupra a trei instalații nucleare iraniene a fost urmat de replica Teheranului, care a lovit mai multe baze americane din Qatar și Irak. Riscul unei escaladări care să depășească Orientul Mijlociu crește semnificativ. Experții consultați de „Adevărul” spun că România ar putea deveni cu adevărat importantă în cazul unui atac iranian împotriva bazelor americane din Europa sau împotriva țărilor NATO și explică și de ce.
Statele Unite ale Americii au bombardat în weekend trei importante baze iraniene suspectate că ar lucra la realizarea primei bombe nucleare a Teheranului. Așa cum era de ateptat, Iranul a reacționat și a lovit luni, 23 iunie, mai multe baze americane din Qatar și Irak. Acum, riscul extinderii războiului, care s-ar transforma în unul regional sau chiar unul de nivel mondial nu este absolut deloc neglijabil.
Iar riposta nu s-a lăsat așteptată. Rachetele iraniene au lovit mai multe baze americane din Qatar și capitala acestei țări. Mai exact, Iranul a lansat o operațiunea „Basharat Fath” (Promisiunea Victoriei) împotriva bazelor militare americane din Qatar și Irak.
Decizia lui Trump de a intra în conflict ridică semne de întrebăre cu privire la modul în care Iranul sau intermediarii săi, așa numiții „proxy” - Hamas, Hezbollah, Houthi și alte organizații teroriste, ar putea continua războiul, chiar dacă atacurile israeliene au diminuat capacitățile militare ale regimului de la Teheran.
Un scenariu de coșmar
De altfel, în acest moment, zeci de mii de militari americani sunt desfășurați în tot Orientul Mijlociu, în țări precum Bahrain, Irak, Kuwait, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. Drept urmare, trupele americane au rămas în alertă în regiune, în timp ce administrația Trump deliberează asupra următoarelor acțiuni.
„Adevărul” a discutat acest subiect cu doi experți, generalulul Dan Grecu, șeful generalilor români aflați în retragere, și cu expertul în securitate și relații internaționale Claudiu Degeratu, fost șef al secţiei de Apărare din cadrul Delegaţiei Permanente a României la NATO. Cei doi sunt printre experții care consideră că România ar putea să aibă un rol important, dacă se va ajunge la un război de proporții sau dacă pur și simplu iranienii vor decide să lovească baze americane sau chiar baze NATO din Europa.
Americanii sunt pregătiți pentru orice
Situația este extrem de încordată în Orientul Mijlociu. Drept urmare, Pentagonul a mutat arme și resurse suplimentare în Orientul Mijlociu și Europa. Americanii au mutat inclusiv o flotă de avioane de realimentare aeriană și un al doilea portavion și nave de război asociate. Portavionul USS Carl Vinson, cu aproximativ 5.000 de pușcași marini și 50 de aeronave la bord, se află deja în Marea Arabiei de vinerea trecută. Un alt portavion american, USS Nimitz, se află în Oceanul Indian și se îndreaptă spre Orientul Mijlociu, după ce a anulat o escală într-un port din Vietnam.
Pe de altă parte, dacă iranienii vor decide să escaladeze și să atace și bazele americane din Europa sau alte obiective ale aliaților, România nu ar putea să evite o implicare directă sau indirectă. Greul unui atac iranian cu rachete ar cădea pe scutul de la Deveselu. Construit de americani și aparținând Statelor Unite ale Americii, scutul a fost făcut chiar pentru a neutraliza un eventual atac iranian asupra Europei. În această ipoteză, rachetele interceptoare americane ar urma să lovească rachetele iraniene lansate asupra unei sau a unor ținte europene, indiferent dacă ar fi vorba de București, Paris sau Londra, ori de baze militare americane de pe continent.
„Fiind facilitate americană, scutul de la Deveselu este în alertă și e pregătit pentru orice situație de criză. Dar contează mai mult ce se întâmplă, de fapt, în Mediterana, în Golful Persic și strâmtoarea Ormuz. Deocamdată acolo a lovit Iranul în bazele militare americane”, consideră Claudiu Degeratu.
De unde poate veni surpriza
Totuși, strategii militari ai Teheranului ar putea decide în continuare și o mișcare surpriză. În acest caz, iranienii ar încerca să distrugă obiective din Europa, în special baze militare americane.
Astfel, România ar deveni extrem de importantă în planurile defensive ale SUA și NATO. Scutul de la Deveselu ar acționa împreună cu distrugătoarele marinei americane cu capacități de apărare antiaeriană balistică, nave care au fost, de asemenea, plasate în regiunea Mării Mediterane.
În același timp, scutul antirachetă din Polonia, de la Redzikowo, similar cu cel din România, ar intra în luptă. Ambele baze, de la Deveselu și Redzikowo fac parte din sistemul de apărare antirachetă al NATO, bazat pe sistemul Aegis Ashore. Sistemul Aegis Ashore a fost construit chiar pentru interceptarea rachetelor balistice trase din Iran, spune generalul Dan Grecu.
„Americanii au pregătit din timp acest detaliu. Scutul de la Deveselu este o formă de apărare anti-balistică, care acoperă nu numai România, ci acoperă, practic, tot flancul de sud-est al NATO, pornind chiar de la nord de România și mergând până în Bulgaria, Grecia, chiar și o parte a Turciei. Facilitatea de apărare este foarte importantă pentru noi și, probabil, abia acum mulți dintre cei care o criticau vor putea să-și dea seama de rolul acesteia. De fapt, să o spunem direct: România ar deveni foarte importantă pentru SUA și NATO, în cazul unui astfel de atac”, spune generalul Dan Grecu.
De altfel, scutul de Deveselu ar intercepta și rachetele trimise spre Occident, chiar și pe cele care ar ținti puncte mai îndepărtate ale Europei.
„Scutul a fost făcut chiar pentru rachetele balistice care intră în raza de acțiune a mijloacelor de anihilare de la Deveselu. Și chiar dacă în mod normal o rachetă care s-ar îndreapta spre Londra ar fi puțin probabil să vină prin zona noastră, asta nu înseamnă că nu se pot întâmpla astfel de de lucruri. Dar tot flancul estic al Alianței Nord-Atlantice este apărat prin acest sistem cu dispunere la noi în România”, mai spune generalul.
Rachetele hipersonice, pericolul numărul 1
Există însă și un „dar”, avertizează generalul: nu este foarte clar cât de eficient ar fi scutul de la Deveselu în cazul unui atac cu rachete hipersonice.
„Scutul a fost proiectat pentru a asigura o apărare eficientă antirachetă și, în principal, împotriva rachetelor balistice. Este însă puțin probabil să fie la fel de eficient în fața rachetelor hipersonice. De fapt, s-a văzut că și Iron Dome din Israel e fost penetrat atunci când a fost atacat de hipersonice. Dacă vorbim de rachete hipersonice este greu de spus ce anume le poate opri. Aș spune că nu există niciun scut 100% eficient. Hipersonicele sunt foarte greu de contracarat, mai ales în situația în care ele au și sisteme suplimentare de navigație, așa cum este cazul coordonării pe GPS, satelitare sau pe infraroșu”, avertizează generalul Grecu.
Însă până să intre în acțiune scutul de la Deveselu și întreg sistemul de apărare avansată a NATO pentru Europa și SUA, rachetele iraniene ar fi lovite din Turcia. Claudiu Degeratu spune că România ar reprezenta a doua linie defensivă a Occidentului, în cazul unui atac din Orientul Mijlociu.
Protejați și de Turcia
„În cazul nostru, sigur, mai există și Turcia, între noi și Iran. Și, în general, Iranul evită să folosească spațiul aerian turcesc pentru orice fel de atacuri. Ei, sigur, operează de regulă spre Siria, spre Irak, spre alte zone. Și, deci, cumva, nu suntem chiar în prima linie de ținte sau potențiale ține. Apoi, în al doilea rând, Iranul se concentrează pe tranzitul comercial care vizează strâmtoarea Ormuz. Și, bineînțeles, un alt tip de țintă sunt locațiile unor unități militare americane din Peninsula Arabică și din zona Orientului Apropiat. Deja cele din Qatar au fost atacate”, susține Degeratu.
Asta nu înseamnă că Europa și chiar România nu pot deveni ținte pentru rachetele balistice iraniene, mai ales că au baze americane. În acel moment, România ar fi apărată în special de scutul de la Deveselu și de sistemele Patriot achiziționate din SUA. Și nu doar atât. Alte sisteme defensive ale unor state NATO din apropiere s-ar activa și ar ajuta la neutralizarea unui atac iranian.
„Sigur, există și o misiune de supraveghere aeriană desfășurată în zona României și a Mării Negre de către NATO. Acea misiune de observare și supraveghere va funcționa și ea, dacă va fi un atac. Pentru că e vorba de spațiu aerian NATO, inclusiv în Turcia, ar fi implicat un sistem mai amplu. Deci nu ne-am baza doar pe sistemele noastre Patriot, ci și pe cele ale aliaților și, bineînțeles, pe turci. Pentru că foarte multe rachete ar fi interceptate de turci sau, în orice caz, ei vor lua măsuri defensive, de apărare aeriană. Iar Turcia are o apărare foarte bună”, susține expertul.
Conexiune între Deveselu și sistemele Patriot
Pe de altă parte, chiar și cu sprijinul aliaților, România ar deveni un punct special și de o importanță uriașă în apărarea NATO.
„România nu poate fi decât foarte importantă, atâta vreme cât avem un sistem care oferă o apărare cu un sistem modern, actualizat permanent și în alertă permanentă. Realist vorbind și fără nicio exagere, avem o contribuție importantă pe partea aceasta. Și nu întâmplător găzduim sistemul de la Deveselu. Bineînțeles, asta ne și obligă să putem dezvolta capacitățile noastre de apărare anteriene. Și mă refer în special la sistemele Patriot”, mai spune Degeratu.
De altfel, în ultimii ani s-a lucrat, la nivelul SUA și a NATO, la o integrare și o conexiune între sistemele de apărare. Iar trendul va continua să fie acesta, în așa fel încât sistemele precum cel de la Deveselu să acționeze împreună cu sistemele Patriot, dacă e cazul unui atac.
„Sistemul de la Deveselu și sistemele Patriot sunt sisteme diferite. Tendința mai nouă de vreun an, doi, este să se experimenteze o conexiune, o integrare operațională și tehnică a sistemului Aegis de la Deveselu, împreună cu sisteme de interceptare de tip Patriot. Dar acestea sunt chestiuni mai noi. Rezultatele sunt mulțumitoare din ce am văzut. S-a experimentat destul de mult pe această integrare, pe cele două sisteme, integrare modulară, dar deocamdată mai mult pentru zona Pacificului. Acolo s-a experimentat mult, iar Pentagonul a avut câteva sesiuni live de interceptări și s-a demonstrat că se pot integra la nevoie, ceea ce înseamnă că și sistemele noastre Patriot, probabil că într-un viitor destul de apropiat vor avea această capacitate. Evident, acest lucru va presupune modernizarea unor elemente. Nu neapărat integral, pentru că nu ne trebuie alte sisteme, doar se adaugă niște module la sistemele existente, iar atunci și sistemul Patriot devine parte a scutului de la Deveselu”, încheie Claudiu Degeratu.
Se încarcă comentariile...
