Exclusiv Reforma made in Romania. Apelul unui expert de nivel mondial la Nicușor Dan: „Dacă vom face așa, vom provoca un nou exod de creiere”
0România pare gata să-și taie singure craca și să compromită reforma încă înainte de a o începe. Profesorul român decorat de statul francez cu o înaltă distincție academică avertizează, într-o analiză pentru „Adevărul”, că în loc ca România să asupe găurile negre care au dezechilibrat bugetul și să stârpească hidra corupției, se pregătește să lovească din nou în învățământ și cercetare, condamnându-le la cea mai cruntă austeritate.
Guvernul pregătește un nou pachet de politici fiscale în încercarea de a reduce deficitul bugetar, cel mai mare din Uniunea Europeană, iar primele măsuri ar putea fi aplicate începând chiar cu data de 1 iulie. Președintele României, Nicușor Dan, a avut deja discuții cu reprezentanții PNL, PSD și USR, iar primele informații indică faptul că s-ar avea în vedere măsuri precum creșterea TVA la 22%, reconfigurarea regimului fiscal pentru contractele de drepturi de autor şi creşterea accizelor. Există în același timp și discuții avansate cu privire la impozitarea banilor pe care îi câștigă profesorii și cercetătorii prin așa-numitul spor de doctorat, dar și în ce privește reevaluarea și chiar închiderea unor institute, idee susținută de Claudiu Năsui de la USR și care începe să prindă contur.
Măsurile, dacă vor fi într-adevăr adoptate în această formă, sunt cu atât mai nepopulare cu cât anterior președintele Nicușor Dan și Bolojan au promis că nu vor crește taxele. Însă dincolo de aceasta, există voci, de la economiști la politologi, care avertizează că reforma nu va duce la niciun fel de rezultat dacă se va merge pe suprataxare.
Unde dăm și unde crapă
Decorat de statul francez cu medalia de Ofițer al Laurilor Academici pentru activitatea sa academică, Sergiu Mișcoiu este profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj și la Universitatea Paris-Est Créteil și are o expertiză serioasă în populism, radicalism și extremism, unul dintre domeniile e specializat și e abilitat inclusiv de universitatea pariziană să conducă doctorate. În opinia sa, unele dintre măsurile vehiculate sunt total neproductive, iar lovitura dată cercetării și învățământului nu va rămâne fără urmări.
„Nu cred că ar fi o catastrofă dacă TVA-ul va crește în pofita declarațiilor inițiale și s-ar putea ca economia să aibă nevoie în mod clar de o asemenea măsură. Totul este să fie luate doar acele măsuri care au și efecte reale și care vor repune economia pe picioare. Din păcate, există semnale că s-ar putea să avem tot felul de excese. Aici aș aduce în discuție faptul că USR a început prin vocea domnului Claudiu Năsui să discute despre reducerea unor institute de cercetare și că reforma funcției publici ar începe cu desființarea unora din aceste institute”, spune profesorul Sergiu Mișcoiu.
În același timp, în discuțiile preliminare cu privire la măsurile ce ar trebui luate pentru reducerea deficitului bugetar s-a vorbit puțin spre deloc despre adevăratele găuri negre ale economiei, care se perpetuează și cresc de la an la an.
„Totul pare să fie un fel de diluare a responsabilității politice pentru că știm că marile găuri sunt legate de colectarea defectuoasă a TVA, a taxelor și impozitelor și de sinecurile puse în funcții de decizie în consiliile de administrație ale unor companii ce țin de statul român și mai ales de înțelegerile între partidele politice românești. De exemplu consiliile de administrație ale unor companii de stat sunt indemnizate cu niște sume absolut halucinante. În plus, primele care sunt date la regiile autonome și la diverse companii naționale, toate acestea atârnă mult mai greu la buget decât un institut aflat în subordinea Ministerului Agricultorii sau Ministerului Educației și Cercetării care nu are o productivitate științifică foarte crescută, dar care contribuie totuși la cercetarea românească. E foarte trist că s-a început discuția despre reformă arătând cu degetul spre domeniul cercetării, un domeniu care a fost oricum călcat în picioare de-a lungul celor 35 de ani de tranziție în România, un domeniu care a fost cronic subfinanțat și de la care se cere performanță în condițiile în care cercetătorii sunt oaia neagră a sistemului”, mai spune expertul.
Un calcul contabil care contravine realității
În opinia sa, pe lângă faptul că sumele astfel obținute la buget ar fi unele derizorii și nu ar rezolva această problema, intelectualii ar fi încă o dată călcați în picioare, așa cum s-a întâmplat în toți acești ani de tranziție. Nu întâmplător educația este cenușăreasa României, iar rezultatele acestei subfinanțări crunte sunt vizibile.
„Este un calcul contabil care contravine realității până la urmă, iar dacă exemplul nu va pleca de la acele zone în care există o corupție implicită, și aici mă gândesc la tot felul de consilii de administrați unde sunt puși să conducă oameni fără nicio pregătire, atunci putem să considerăm că așa-zisele reforme îi vor viza, ca de obicei, pe cei care nu au nicio capacitate de a reacționa, sunt timorați, sunt prea jos și nu au acces la decizie”, susține profesorul clujean.
În același timp, profesorii și cercetătorii din România au cele mai mici salarii în raport cu colegii lor din Uniunea Europeană. În timp ce profesorii și cercetătorii, mulți dintre ei cu salarii de mizerie, sunt luați în vizorul austerității, categoriile favorizate dintotdeauna, inclusiv pensionarii de lux, vor continua să fie intangibili și își vor păstra privilegiile. Sergiu Mișcoiu consideră că cel mai în măsură să pună punctul pe i și să explice faptul că măsurile împotriva cercetării și a profesorilor sunt greșite ar fi chiar președintele Nicușor Dan, el însuși cercetător la bază.
Profesorii și cercetătorii, sacrificați din start
„Se discută acum și despre reducerea sporului de doctor pentru cei care lucrează în domeniul cercetării. Consider că este iarăși este o manieră absolut aberantă de a începe o reformă, în măsura în care România are în continuare cel mai mic număr de cercetători pe cap de locuitori din Europa, cu o producție în cercetare care este insuficientă pentru că ea este subfinanțată în mod cronic. În același timp pare că unii pleacă iarăși de la ideea că investiția pe termen lung este inutilă. Mergând pe aceeași logică păguboasă, curândne putem aștepta că aceleași persoane vor spune că ar trebui să desființăm și tot mai multe școli și în general învățământul și să obligăm inclusiv copiii să intre în producție ca să astupe găurile făcute de unii... Sunt lucruri flagrante în interiorul sistemului și din păcate discuțiile încep ca de obicei cu acele zone care nu au cum să reacționeze, nu au suficiente pârghii de acces la decizie. Și este, cred, momentul ca președintele, care, apropo, este la rândul său cercetător cu mai bine de 20 și ceva de ani de activitate, să intervină. El ar putea să spună exact cum stau treburile cu producția științifică și care sunt condițiile în care se face munca de cercetare în România, înainte de a-i lăsa pe ceilalți să-i ia în colimator pe cercetători”, explică Sergiu Mișcoiu.
În opinia sa, toate aceste discuții pornesc și de la un profund anti-intelectualism moștenit încă din timpul primilor ani ai comunismului sau chiar din perioada interbelică.
„Aici cred că avem de-a face și cu un anti-intelectualism clasic în perioadele de criză, dând vina pe elitele intelectuale, pentru că elitele financiare sunt prea puternice și ne e frică să ne confruntăm cu ele. În același timp, veteranii și ieșiții la pensie de la vârsta de 45 de ani sunt oamenii sistemului și nu e voie să-i supărăm, așa că atunci ne luăm de cei mai sărmani. Mesajul este același pentru că populismul de acest tip poate să prindă”, punctează profesorul.
Un nou exod de creiere
El avertizează că prin taxarea profesorilor și a cercetătorilor, mai ales în condițiile în care învățământul și cercetarea erau oricum subfinanțate în România, guvernanții riscă să amplifice exodul de creiere și să lase țara fără experți. În același timp, mulți dintre intelectualii care ar rămâne totuși în țară s-ar putea simți trădați de Nicușor Dan și de coaliția aflată la guvernare, iar la viitoarele alegeri ar putea să voteze masiv partide precum AUR și SOS.
„Astfel de măsuri împotriva profesorilor și a cercetătorilor ar crea în interiorul sistemului de educație și cercetare o insatisfacție majoră care s-ar reflecta ulterior într-un nou exod al eminențelor cenușii. Nu e niciun dubiu, dacă vom alege să procedăm așa, vom provoca un nou exod de creiere. Pentru că se pare că chiar cu asta ar vrea unii să înceapă reforma în România. O așa-zis reformă, care în condițiile astea sigur că ar da greș. Pentru că oricum bani luați de la cercetare, care a fost sufinanțată dintotdeauna, nu vor ajunge să astupe găurile negre, dar vor amplifica exodul de creiere și vor lovi prin ricoșeu întreaga societate, pentru că tinerii vor fi privați de educație. Dar noi ne-am obișnuit că merge și așa, că învățământul și cercetarea pot fi oricând sacrificate doar să nu ne atingem cumva de priviliegiile unor clase speciale și de sinecurile politicienilor”, încheie profesorul Sergiu Mișcoiu.
Se încarcă comentariile...
