Raport NATO: România are bani, dar nu investește în armament

Nici cu războiul la ușă nu reușim să atingem pragul promis de 2% din PIB pentru Apărare, arată datele NATO. Banii promiși ajung la Ministerul Apărării, dar nu sunt investiți

Rachetele Patriot din dotarea României lovesc cu o viteză decinci ori mai mare decât cea a sunetului

Autoritățile de la București au susținut că depun eforturi pentru atingerea procentului de 2% la capitolul „cheltuieli de apărare ca pondere din PIB (Produsul Intern Brut - n.r.)”, dar conform datelor NATO, anul trecut, România nu a ajuns în mod real la acest prag. Mai exact, conform cifrelor puse la dispoziție de Alianță, România a cheltuit cu Armata Română 1,75% din PIB, fiind pe locul 10 din toate țările NATO, la o cotă mai mică decât cea recomandată de Bruxelles.

Însă stăm mult mai bine decât țări precum Norvegia, Spania, Olanda, Portugalia, Bulgaria şi Ungaria, dar suntem la o cotă mult mai mică decât Polonia, o altă țară de pe flancul estic al NATO, dar cu frontieră comună cu Belarus, aliatul de nădejde al Moscovei. Responsabilii de la Varșovia au investit în Apărare 2,42% din PIB, cu aproape o unitate mai mult decât s-a reușit în România.

55% din buget se duce pe cheltuieli de personal

Și la capitolul „cheltuielile cu echipamentele ca pondere din cheltuielile de apărare”, România se află pe undeva pe la mijlocul clasamentului după ce a cheltuit puțin peste un sfert din bugetul Ministerului Apărării Naționale (MApN) pentru achiziționarea de sisteme militare moderne în 2022. Acest clasament este condus de Ungaria (48,0%), Grecia (45,3%) și Luxemburg (39,1%) și este încheiat de Portugalia (17,9%). La această secțiune, Polonia s-a situat în 2022 la o cotă de 35,9%.

Ca procent din bugetul pe anul 2022, MApN a dat 55% pe cheltuieli cu personalul, 15,2% pe „operațiuni, întreținere și alte cheltuieli” și 4,2% pe lucrări de infrastructură. Reamintim că, în cifre nete, bugetul Ministerului Apărării Naționale a reprezentat, în anul 2022, peste 25 de miliarde de lei, iar pentru acest an Armata Română are alocată o sumă majorată la circa 35 de miliarde de lei (2,5% din PIB), aproximativ 7 miliarde de euro.

Buget blocat de corvete?

Analistul militar Aurel Cazacu spune că este inadmisibil ca, având acele sume la dispoziție, MApN să nu reușească să le cheltuiască. „Este cel puțin ciudat că avem războiul în «grădina vecinului» și noi nu reușim să cumpărăm armament, deși avem banii respectivi. Îmi vine să cataloghez mai rău această situație de fapt, dar mă abțin, și asta dintr-un motiv care pare credibil. Este vorba de contractul pentru furnizarea de corvete multifuncționale și modernizare a fregatelor de origine britanică care nu s-a semnat nici până acum. Îmi place să cred că s-au pus fonduri deoparte pentru cazul în care s-ar fi semnat acest contract și pentru virarea avansului. Sper ca acesta să fie motivul”, spune Aurel Cazacu.

A trecut deja un trimestru

Expertul militar știe și ce trebuie să facă România pentru a crește cheltuielile, mai ales că ne-am asumat o creștere a bugetului Apărării până la 2,5%, iar timpul nu este de pierdut. „Necesitățile sunt cunoscute. Trebuie să achiziționăm toate sistemele de armament moderne de pe piață, dar nu trebuie uitat că a trecut deja un trimestru din acest an și nu avem nimic nou despre programele de înzestrare. Ministerul Apărării Naţionale a solicitat aprobarea prealabilă a Parlamentului pentru iniţierea procedurilor de atribuire a mai multor programe de înzestrare de aproape 10 miliarde de dolari vizând sisteme de arme SHORAD - VSHORAD, maşini de luptă pentru infanterie pe şenile – MLI și sisteme obuzier calibru 155 mm, dar toate aceste achiziții sunt obligatoriu de urgentat, mai ales că partenerii americani ne permit să cumpărăm acum, dar să achităm mai târziu, în mod eșalonat. Repet, urgentarea proceselor de achiziții este cheia succesului acum, pentru că toate uzinele occidentale de armament sunt foarte aglomerate și trebuie să prindem și noi un loc mai «în față» având în vedere că livrările se fac pe principiul «primul venit, primul servit». Și, în paralel, obligatoriu, trebuie pornită industria autohtonă de muniții, pentru că la acest capitol, în prezent, se înregistrează un consum imens și trebuie să luăm și noi o felie din această afacere”, a precizat Aurel Cazacu.

Reamintim că, încă de acum câțiva ani, NATO a recomandat ca fiecare țară membră să aibă cheltuieli militare de cel puțin 2 la sută din PIB și ca o cincime din aceasta sumă să fie alocată înzestrării cu noi sisteme de armament. Ulterior, după începerea războiului din Ucraina, autoritățile de la București s-au angajat să aloce Apărării 2,5% din PIB.