Poveste de spionaj economic. Cum au fost vândute secrete unui inginer rus aflat în slujba unei firme înregistrate în Elveţia

Iacob Chişărăru (stânga), împreună cu avocatul său, a fost condmnat în faza de fons a procesului la 4 ani de închisoare FOTO: Mediafax

Un dosar de spionaj economic dezvăluie care este răsplata pentru care directorii români au acceptat să ofere informaţii confidenţiale, privind bogăţiile din subsolul ţării, unei firme străine. În schimbul datelor, românii voiau funcţii în companie sau contracte bănoase de milioane de euro.

Curtea de Apel Bucureşti va da în această săptămână o decizie definitivă într-unul dintre cele mai mediatizate cazuri de spionaj economic. Este vorba de  dosarul în care foştii directori ai societăţilor Moldomin şi Ipromin, Iacob Chişărău şi Sorin Berchimiş, au fost trimişi în judecată pentru că le-au permis reprezentanţilor firmei elveţiene Mineco AG să studieze şi să fotocopieze date geologice clasificate care se refereau la mina de cupru şi metale rare de la Moldova Nouă.

În dosar mai este judecat şi Gabriel Neamţu, şef structură securitate din cadrul Ipromin. În prima fază a procesului, magistraţii de la Tribunalul Bucureşti au încetat procesul, în ianuarie 2016, în cazul lui Berchimiş, ca urmare a decesului. Judecătorii i-au condamnat însă pe ceilalţi doi inculpaţi: Chişărău – 4 ani cu executare, Neamţu – 6 luni cu suspendare. Atât procurorii DNA, cât şi ceilalţi doi inculpaţi au declarat apel.

Oprit pe Otopeni

Totul începe pe 19 octombrie 2012, atunci când procurorii DIICOT l-au oprit pe geologul rus Mikhail Orlov, pe Aeroportul Otopeni. Orlov era colaborator al firmei Mineco, iar asupra lui anchetatorii au descoperit mai multe documente clasificate secret de serviciu, atât fotocopiate, dar şi în format digital. Cum s-a ajuns aici? Mineco semnase, în toamna anului 2011, un precontract pentru preluarea activelor Moldomin - aflată în stare de insolvenţă,  şi a dreptului de exploatare a zăcământului de cupru de la Moldova Nouă.

Potrivit datelor oficiale, aici sunt concentrate circa 30% din rezervele de cupru ale României. În acest context, reprezentanţii Mineco AG au încercat să afle mai multe informaţii despre metalele care sunt în exploatarea de la Moldova Nouă, şi într-un zăcământ apropiat – Suvorov.

Miza: zeci de tone de cupru

Primul pas făcut de Mineco: studierea informaţiilor de la Moldomin. Pe 29 aprilie 2011, o echipă de specialişti de la Mineco au intrat în Camera de date de la Moldomin şi au studiat mai multe documente privind Moldova Nouă, cele privind Cariera de Banatite şi Mina Centrală. Ei au solicitat, şi li s-a aprobat, şi fotocopierea mai multor documente privind exploatarea Suvorov.

Potrivit DNA, cel care le-a permis accesul la aceste informaţii este Iacob Chişărău- care era interesat să prindă o funcţie importantă în cadrul societăţii care va exploata cuprul, în condiţiile în care Moldomin era în insolvenţă şi vindea activele. În plus, Chişărău semnase, în decembrie 2011, un contract de colaborare, în valoare de 2.000 de lei/lună pentru 4 ore de muncă/zi,  în calitate de inginer minier, cu firma Mineco Cupru Mineral, controlată de Mineco.

„Trebuie preluat pentru că e păcat“

Potrivit unor interceptări ambientale, realizate de SRI, directorul Moldomin a fost cel care a trezit interesul celor de la Mineco pentru Suvorov. Astfel, pe 11 martie 2012, Chişărău i-a explicat lui Adrian Rus – administrator la Mineco Cupru Mineral – că zăcământul este bogat în cupru: „Cred că au fost cinşpe firme. La toţi le-am spus acelaşi lucru: Suvorov-ul trebuie… Minereul de la Suvorov trebuie preluat pentru că e păcat”.  Rus şi-a dat seama imediat care este miza: „Păi, una e o investiţie pentru şaptezeci de milioane de tone şi altă investiţie e pentru două sute cincizeci de milioane de tone”.

Al doilea pas făcut de Mineco: studierea datelor de la Ipromin SA. Firma este fostul institut de cercetare în domeniul industriei miniere, iar în prezent este societate specializată în proiectarea obiectivelor miniere, studii de impact ecologic etc. Ipromin a fost proiectantul general al carierei de banatite Moldova Nouă. Terenul a fost tatonat de acelaşi Rus, care l-a contactat pe Berchimiş. Rugămintea sa era de a-l ajuta pe geologul Mikhail Orlov să aibă acces la mai multe date geologice de la Moldova Nouă. Berchimiş nu ştia că este monitorizat de SRI, iar discuţiile acestuia cu secretara sa, atunci când îi spunea să pună la dispoziţia lui Orlov mai multe date catalogate „secret de serviciu”, au fost interceptate. Secretara i-a transmis că nu a găsit multe documente: „Cam 10 din nesecrete şi vreo încă 10 din secrete.

Voia să semneze un contract cu Mineco

Potrivit DNA, Berchimiş i-a ajutat pe cei de la Mineco, deoarece era interesat ca Ipromin SA să semneze un contract cu aceştia. Potrivit negocierilor, valoarea contractului era în jurul sumei de 3,5 milioane de euro. Pe 16 octombrie 2012, Berchimiş i-a dus pe Orlov şi Rus la arhiva Ipromin din Bucureşti. Orlov a rămas acolo şi a studiat documentele, în prezenţa secretarei. Geologul a cerut să fotocopieze mai multe informaţii, iar secretara i-a cerut acceptul telefonic lui Berchimiş, care a fost de acord. Apoi, Orlov a avut o nouă solicitare, să i-a documentele să se studieze la hotel, deşi printre aceastea se afla un exemplar „Secret de serviciu” şi unul nesecret. Din nou, Berchimiş a fost de acord: „Da, lasă-i-le şi face Flori proces–verbal de desecretizare!”.

Pe 17 octombrie 2012, Berchimiş i-a remis actele lui Orlov, în biroul sucursalei din România a Mineco. Pe 18 octombrie, ofiţerii SRI au efectuat un control la Ipromin, pe linia respectării legislaţiei privind documentele clasificate, în urma căruia s-a constatat lipsa mai multor documente.

„O să mă culc probabil pe un pat de scânduri“

Acest lucru l-a panicat pe directorul Ipromin. Pe 19 octombrie, Berchimiş a sunat o angajată din cadrul Mineco. El şi-a dat seama  că a încălcat legea şi-i spune că Orlov „ar fi fost bine să nu plece cu dosarele alea”, „i-am furnizat informaţii care nu trebuia să le furnizez” şi „o să mă culc probabil pe un pat de scânduri”. După ce Orlov a fost oprit pe Otopeni, Berchimiş a realizat că el urmează: „I-au făcut lui dosar de deţinere de informaţii care nu are drept de deţinere şi pe urmă o să-mi facă mie dosar că i-am furnizat informaţii care nu trebuia să le furnizez. Ce nu ţi-e clar? Ce nu ţi-e clar în asta? Da? Că doar nu le-a furat!”.

Într-o altă discuţie cu acelaşi angajat al Mineco, Berchimiş a explicat că prezenţa mineralului molibden, în primele rapoarte, dă dreptul autorităţilor să încadreze zăcământul la metale rare: „Care sunt informaţii secrete de stat”.„Este acelaşi tip de minereu, minereu de cupru cu conţinut sărac prin care se găsesc şi urme de molibden… Toate informaţiile au fost clasificate secrete de serviciu, că aşa erau de fapt, şi au fost introduse în camera de date”, era deznădăjduit Berchimiş. Toţi cei implicaţi în acest caz au negat acuzaţiile procurorilor DNA. Orlov a fost cercetat iniţial de DIICOT, dar a primit scoatere de sub urmărire penală.