Europa promite eradicarea sărăciei până în 2050. 27,4% dintre români trăiesc cu frica zilei de mâine

Comisia Europeană a lansat un amplu pachet social prin care își propune reducerea drastică a sărăciei, combaterea excluziunii sociale și consolidarea drepturilor persoanelor vulnerabile în întreaga Uniune Europeană, unde procentul celor afectați este de 20,9%, iar în România de 27,4%. Planul include prima strategie europeană dedicată combaterii sărăciei, măsuri pentru prevenirea excluziunii locative, extinderea Garanția Europeană pentru Copii și consolidarea drepturilor persoanelor cu dizabilități până în 2030.

Europa promite eradicarea sărăciei până în 2050. Foto arhivă

Inițiativa vine într-un context social tot mai tensionat. Potrivit datelor europene, peste 20% dintre cetățenii UE sunt expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială, iar unul din patru copii trăiește în această situație. Creșterea costului vieții a devenit principala preocupare pentru mai mult de jumătate dintre europeni, în timp ce accesul la locuințe accesibile și servicii sociale devine din ce în ce mai dificil.

România, printre cele mai afectate țări din UE

România continuă să se afle printre cele mai afectate state membre ale UE în ceea ce privește sărăcia și excluziunea socială. Cele mai recente date ale Eurostat arată că România rămâne una dintre cele mai sărace țări din Uniunea Europeană.

În 2025, aproximativ 27,4% dintre români erau expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială, România fiind depășită doar de Bulgaria și Grecia în clasamentul european. Media UE este de aproximativ 20,9%.

Situația copiilor este și mai gravă. Aproape 33,8% dintre copiii din România sunt expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială, una dintre cele mai ridicate valori din Uniunea Europeană. Cu alte cuvinte, unul din trei copii crește în condiții de vulnerabilitate economică, cu acces limitat la educație, servicii medicale sau condiții decente de trai.

În plus, România are cea mai mare pondere din UE a persoanelor afectate de lipsuri materiale și sociale severe. Aproximativ 17% dintre români nu își permit cheltuieli considerate esențiale, precum încălzirea locuinței, plata utilităților, o alimentație adecvată sau înlocuirea unor bunuri de bază.

Diferențele dintre regiuni sunt foarte mari. În timp ce zona București-Ilfov se apropie de nivelul de trai din Europa Occidentală și are una dintre cele mai scăzute rate ale sărăciei din UE, multe regiuni rurale din sudul și estul țării rămân puternic afectate de sărăcie, șomaj și lipsa investițiilor.

În mediul rural, accesul la servicii medicale, educație și infrastructură de bază este încă limitat. Există localități fără rețele de apă și canalizare, iar abandonul școlar rămâne ridicat, în special în comunitățile vulnerabile. Mulți copii abandonează școala din cauza sărăciei, a lipsei transportului sau pentru a contribui la veniturile familiei.

Deși economia României a crescut în ultimii ani, beneficiile dezvoltării nu au fost distribuite uniform. Inflația și creșterea costului vieții au afectat puternic familiile cu venituri mici, pensionarii și persoanele vulnerabile, iar diferențele sociale continuă să fie printre cele mai mari din Uniunea Europeană.

Comisia promite eradicarea sărăciei până în 2050

Strategia prezentată de Comisie stabilește ca obiectiv reducerea cu cel puțin 15 milioane a numărului persoanelor aflate în risc de sărăcie până în 2030 și contribuția la eradicarea sărăciei până în 2050. Documentul pune accent pe trei direcții principale: crearea de locuri de muncă de calitate, acces mai bun la servicii publice și sprijin financiar adecvat pentru persoanele vulnerabile.

Un punct central al planului îl reprezintă combaterea sărăciei infantile. Bruxellesul dorește consolidarea Garanției Europene pentru Copii, astfel încât copiii vulnerabili să aibă acces gratuit la educație timpurie, servicii medicale, mese școlare și sprijin social. Comisia propune inclusiv introducerea unui Card european pentru copii, care să faciliteze accesul rapid la servicii esențiale.

Problema locuințelor este o altă prioritate majoră. La nivel european, prețurile locuințelor au crescut cu aproximativ 60% din 2013, iar milioane de persoane se confruntă cu dificultăți în plata chiriei sau a ratelor. Aproximativ un milion de europeni sunt fără adăpost. În România, deși rata proprietății este ridicată, multe familii trăiesc în locuințe supraaglomerate sau fără condiții adecvate, iar accesul la locuințe sociale este redus.

Pachetul social include și măsuri dedicate persoanelor cu dizabilități. În UE, peste 90 de milioane de persoane trăiesc cu o formă de dizabilitate, însă rata de ocupare în muncă este mult mai scăzută comparativ cu restul populației. Comisia propune extinderea Cardului European pentru Dizabilități, dezvoltarea serviciilor comunitare și investiții în tehnologii de asistență, inclusiv instrumente bazate pe inteligență artificială.

Președinta Ursula von der Leyen a declarat că sărăcia și excluziunea socială „pot și trebuie depășite”, iar Europa trebuie să ofere demnitate, oportunități și egalitate tuturor cetățenilor săi.

Totuși, pentru state precum România, unde decalajele sociale rămân foarte mari, succesul strategiei europene va depinde în mare măsură de capacitatea autorităților naționale de a transforma aceste obiective în politici concrete și eficiente.