Poliţia Română: Folosirea telefonului mobil la volan, „boala naţională“ a şoferilor
0
Folosirea telefonul mobil la volan, nerespectarea vitezei legale şi agreasivitatea în trafic sunt methenele şoferilor români. Cel puţin aşa reiese dintr-o analiză realizată de poliţişti.
Poliţia Română prezentat, marţi, rezultatele studiului „Atitudini sociale privind riscul în trafic 2018” şi analiza comparativă a datelor colectate şi prelucrate în cele patru sondaje de opinie care au avut aceeaşi temă de cercetare, realizate în perioada 2008 – 2018.
Una dintre concluzii a fost că utilizarea tehnologiei (vorbitul la telefon fără a folosi hands-free, trimiterea de SMS-uri, verificarea reţelelor sociale, ultilizarea aplicaţiilor, a GPS-ului sau filmarea în timpul şofatului la volan) reprezintă un comportament riscant, adoptat de aproape jumătate dintre şoferii români.
Pe baza rezultatelor obţinute în cele patru sondaje de opinie, primele trei realizate excusiv de către Poliţia Română în anii 2008, 2010 şi 2014, iar al patrulea realizat în colaborare cu compania de cercetare sociologică Cult Market Research în 2018, a fost definitivată şi o analiză comparativă a acestora, care urmăreşte schimbarea principalilor parametri privind atitudinile şi siguranţa în trafic din ultimii 10 ani.
Siguranţa în trafic
Chestionarul utilizat în anul 2018 a fost realizat pe un eşantion de 1.259 de conducători auto activi (care în ultimele 6 luni, anterioare aplicării instrumentului de cercetare, au condus un autovehicul), prin intermediul anchetei sociologice telefonice cantitative (CATI). Colectarea datelor a avut loc pe parcursul lunii august a.c..
„Sentimentul siguranţei în trafic este principalul reper de la care pornim în determinarea modului în care conducătorii auto români percep şi evaluează traficul rutier. Chiar dacă valorile sunt apropiate, persoanele chestionate afirmă o stare de nesiguranţă, în condiţiile în care aproximativ 48% dintre acestea au declarat că se simt în siguranţă, iar 52% au declarat contrariul. De menţionat este faptul că aproximativ aceleaşi valori se regăsesc în toate cele patru studii realizate“, se arată în analiză.
În motivarea opiniei lor privind starea de nesiguranţă resimţită, conducătorii auto aşează între principalii factori nerespectarea regulilor de circulaţie (61%), starea precară a drumurilor (47%) şi faptul că mulţi şoferi fac manevre riscante/conduc imprudent (43%).
Este relevant faptul că nivelul cel mai ridicat de ameninţare la adresa siguranţei generale este dat de comportamentul în trafic al şoferilor, de relaţiile în trafic dintre şoferi, respectiv, dintre şofer şi regula rutieră.
- Viteza în trafic
Aproape 70% dintre participanţii la acest studiu au declarat că respectă limita legală de viteză, indiferent de viteza de deplasare a celorlalte maşini. La acest capitol, cu cât puterea motorului autovehiculului este mai mare, cu atât frecvenţa comportamentelor riscante de depăşire a limitei de viteză în trafic creşte.
Şoferii chestionaţi tind să depăşească viteza legală în special în afara localităţii şi pe autostrăzi. Cea mai întâlnită justificare pentru depăşirea vitezei de către şoferi o reprezintă executarea depăşirilor în trafic. De asemenea, depăşirea limitei de viteză pare să îşi găsească justificarea ziua, când drumul este liber sau când limita de viteză este evaluată ca fiind prea mică pentru categoria de drum pe care şoferul se deplasează.
În urma analizei comparative pe ultimii 10 ani, se constată o scădere procentuală a şoferilor care adaptează viteza maşinii proprii la cea a altor parteneri de trafic, în 2018 înregistrându-se un procent de 26%, comparativ cu 32% în 2008 şi 2010, respectiv 30% în anul 2014.
- Centura de siguranţă
Peste 80% dintre şoferii chestionaţi au declarat că, indiferent de categoria de drum, poartă centura de siguranţă în cea mai mare parte a timpului. Totuşi, o parte a şoferilor (13%) utilizează centura de siguranţă doar uneori, foarte rar sau niciodată atunci când conduc în localitate, în timp ce 5% când conduc în afara localităţii sau pe autostradă.
Cei care tind, în cea mai mare măsură, să evite purtatul centurii de siguranţă sunt bărbaţii, tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 25 de ani, cei care deţin atestat de şofer profesionist şi şoferii care conduc un autoturism cu motor cu o capacitate cilindrică mai mare.
De asemenea, în ultimii 10 ani, proporţia şoferilor care nu poartă centura de siguranţă a scăzut, inclusiv în ceea ce priveşte condusul în localităţi, unde procentul de 34% de şoferi care o purtau foarte rar, niciodată sau doar uneori în 2008 a scăzut la 13% în 2018.
În acelaşi timp, atitudinile cu privire la purtarea centurii de siguranţă s-au îmbunătăţit de-a lungul ultimilor 10 ani. Din ce în ce mai puţini şoferi consideră că centura de siguranţă nu este necesară în localitate, că incomodează sau că ar trebui să fie purtată în mod obligatoriu doar de către pasagerul din faţă.
- Consumul de alcool la volan
Proporţia şoferilor care declară că li s-a întâmplat să conducă după ce au consumat băuturi alcoolice este de aproximativ 9% din totalul şoferilor chestionaţi. Comparativ cu anii anteriori, se înregistrează o scădere semnificativă a incidenţei celor care afirmă că au condus sub influenţa alcoolului, de la 29% în 2008 la 9% în 2018.
Cel mai frecvent motiv invocat a fost reprezentat de distanţa mică pe care o aveau de parcurs (58%), în timp ce pentru 28% motivul a constat în convingerea că nu le este afectată capacitatea de conducere.
- Agresivitatea în trafic
Una dintre principalele observaţii privind agresiunile în trafic este aceea că şoferii români declară că, în ultimele 6 luni, s-au regăsit mai degrabă în ipostaza victimei decât a agresorului. Astfel, aproximativ trei sferturi dintre şoferii chestionaţi (71%) au declarat că au fost victime ale agresiunilor în trafic sub forma flash-urilor sau claxoanelor. Acesta reprezintă, totodată, şi comportamentul agresiv recunoscut cel mai des de către şoferi, urmat de gesturi ameninţătoare sau obscene – 47% şi de agresiuni verbale - 40%.
Bărbaţii, tinerii cu vârste până în 25 de ani şi conducătorii unui autoturism cu o capacitate cilindrică de 2.000 cm3 sau mai mare sunt cei care declară că adoptă, în cea mai mare măsură, comportamente agresive îndreptate împotriva celorlalţi participanţi la trafic.
Analiza comparativă realizată pe perioada ultimilor 10 ani demonstrează, totuşi, o scădere uşoară a comportamentelor agresive în trafic, atât din perspectiva victimelor, cât şi a agresorilor.
- Atitudini şi comportamente de risc în trafic
Majoritatea şoferilor chestionaţi (72%) consideră că prioritatea Poliţiei Rutiere ar trebui să fie sancţionarea conducătorilor auto ce au consumat băuturi alcoolice. Această proporţie crescută este susţinută de percepţia şoferilor, surprinsă în sondajele anterioare, conform căreia consumul de alcool reprezintă una dintre cele mai grave probleme care afectează siguranţa traficului rutier. Următorul punct de intervenţie a poliţiei, pe care şoferii îl consideră prioritar, vizează sancţionarea conducătorilor auto care sunt agresivi în trafic.
În ceea ce priveşte propriile comportamente care sunt în măsură să deranjeze traficul şi pe ceilalţi şoferi, aproximativ jumătate dintre persoanele chestionate admit că opresc/staţionează într-un loc nepermis, ca urmare a subestimării potenţialului de risc generat de o asemenea oprire şi a prioritizării propriului interes.
Următorul comportament de risc cu cea mai crescută frecvenţă de adoptare este acela de a conduce cât timp şoferul era obosit, adoptat de către 42% dintre şoferi, pe fondul aceleiaşi motivaţii.
Se încarcă comentariile...
