Petre Roman şi Ion Iliescu au ieşit "la luptă" după dezvăluirile din 'Adevărul' şi de la 'Naşul'

0
0
Încolţit de dovezi, Iliescu a recunoscut că a vorbit cu Ambasada URSS
Încolţit de dovezi, Iliescu a recunoscut că a vorbit cu Ambasada URSS

Petre Roman şi Ion Iliescu au ieşit „la luptă“ după dezvăluirile din „Adevărul“ şi de la „Naşul“. În săptămâna care se încheie astăzi, la emisiunea „Naşul“, unde sunt dezbătute episoade din serialul derulat de „Adevărul“, s-au făcut dezvăluiri-şoc.

Serialul ,,Misterele Revoluţiei" scoate la iveală noi probe despre cum s-au desfăşurat evenimentele din decembrie 1989. Pornind de la o serie de articole şi stenograme publicate în premieră de cotidianul ,,Adevărul", câteva dintre personajele-cheie ale Revoluţiei au făcut declaraţii spectaculoase.

În emisiunea ,,Naşul" de la B1 TV, în noaptea de joi spre vineri, generalul Victor Atanasie Stănculescu, numit verbal de Nicolae Ceauşescu la conducerea Armatei după moartea suspectă a generalului Vasile Milea, a făcut câteva mărturisiri care schimbă perspectiva asupra istoriei recente.

Victor Atansie Stănculescu a afirmat că, indiscutabil, Ion Iliescu ştia că Nicolae Militaru, pe care l-a numit ministru al Apărării la 23 decembrie 1989, fusese agent GRU (serviciul secret al Armatei URSS). Acest fapt a fost negat în ultimii douăzeci de ani de Ion Iliescu. Generalul Stănculescu developează filmul recrutărilor în serviciile secrete din anii '50:

„Iliescu şi Militaru au făcut şcoala la Moscova cam în acelaşi timp. Studenţii străini sigur erau contactaţi. Aşa făceam şi noi cu cei care veneau în România". Iliescu a studiat în URSS, la Institutul Politehnic, între 1950 şi 1955, iar Nicolae Militaru (pe numele său adevărat Nicolae Lepădat) - la Academia „Frunze", oficial între 1952 şi 1956. Neoficial, Militaru ar fi stat la Moscova şapte ani pentru un stagiu „special" şi complet de pregătire în arta spionajului.

Adus sub escortă din Penitenciarul Jilava special pentru a participa, în studioul B1 TV, la dezbaterile din serialul ,,Misterele Revoluţiei", Stănculescu a confirmat că mulţi dintre cei care au preluat puterea în decembrie '89 aveau strânse legături cu serviciile secrete sovietice. Generalul a confirmat că Armata a reţinut 1.015 cetăţeni sovietici, „turişti", care se aflau pe teritoriul României şi pe care i-a predat ulterior Miliţiei.

Stănculescu a menţionat că aceştia erau doar o parte dintre cei aproape 40.000 de ,,specialişti" sovietici a căror eliberare a fost cerută, în mod imperativ, de Evgheni Tiajelnikov, ambasadorul URSS în România, în discuţiile de la 27 decembrie 1989 cu Ion Iliescu şi cu Petre Roman. Stenograma acestei întâlniri a fost publicată, în exclusivitate, de ziarul ,,Adevărul".

Cine era şeful reţelei KGB în România?

În premieră, la emisiunea ,,Naşul", Stănculescu a lăsat să se înţeleagă că generalul în rezervă Vasile Ionel, reactivat de Nicolae Militaru, era, de fapt, şeful reţelei KGB în România.

Vasile Ionel a urmat cursurile Academiei Militare de Artilerie şi Rachete a URSS de la Moscova (1949-1954), absolvind ca şef de promoţie!
De altfel, după numirea lui Nicolae Militaru în funcţia de ministru al Apărării, la 23 decembrie 1989, Vasile Ionel a devenit Şeful Marelui Stat Major General al Armatei şi, ulterior, în primul mandat al lui Ion Iliescu, a ocupat şi funcţia de şef al Cancelariei Prezidenţiale!

Practic, spusele lui Stănculescu au confirmat că România era condusă ,,cu ajutorul" substanţial al serviciile secrete sovietice. Cât Nicolae Militaru a fost ministru al Apărării, între 23 decembrie 1989 şi 16 februarie 1990, a reactivat şi a numit în poziţii-cheie de comandă peste 50 de generali care făcuseră studii la Moscova, militari printre care se afla şi Vasile Ionel.

Referindu-se la după-amiaza de 22 decembrie 1989, Stănculescu a afirmat că prin intermediul Televiziunii s-au făcut numeroase manipulări şi diversiuni. Printre acestea, cea a căpitanului Mihai Lupoi. Acesta a fost cel care a anunţat în direct la Televiziune că generalul Nicolae Militaru este noul ministru al Apărării Naţionale.

Fostul căpitan Dumitrescu dădea ordine la TV

În emisiunea „Naşul", Stănculescu a mărturisit că a avut intenţia să-l aresteze atunci pe Lupoi. Încercând să înlăture diversiunile şi să ţină lucrurile sub control, generalul l-a sunat în după-amiaza de 22 decembrie pe Iliescu şi i-a spus să vină la Ministerul Apărării Naţionale, argumentul fiind acela că acolo poate fi apărat. Iliescu, însă, a decis să continue ,,spectacolul" de la Televiziune şi din balconul Comitetului Central.

Practic, Stănculescu a confirmat că Ion Iliescu avea oamenii lui şi că ştia cu cine va prelua puterea în România.

Cico l-a scandalizat pe Guşă

În noaptea de miercuri spre joi, într-un nou şir de dezvăluiri din serialul ,,Misterele Revoluţiei", la emisiunea ,,Naşul" a fost difuzată o casetă care confirmă că, prin intermediul Televiziunii, s-a încercat dirijarea unor unităţi militare, fără ştiinţa  generalului Ştefan Guşă, şeful Marelui Stat Major General în decembrie 1989. Aflat în sediul CC în după-amiaza zilei de 22 decembrie '89, generalul Guşă a fost alarmat de ordinele pe care căpitanul de rang I Emil Cico Dumitrescu (astăzi amiral) le dădea de la televizor Armatei. Cico chema trupe care, chipurile, ar fi urmat să apere Televiziunea Română Liberă.

Văzând ce face Dumitrescu, generalul Guşă a avut o convorbire extrem de dură cu acesta. Şeful Marelui Stat Major i-a spus lui Cico Dumitrescu să se „liniştească", fiindcă nu are habar de cum sunt organizate şi structurate în teritoriu unităţile militare.

Fostul căpitan Dumitrescu dădea ordine la TV

Guşă, nevoit să ridice tonul  Foto: Agerpres

Guşă, nevoit să ridice tonul

Guşă: „Nu ştiu de unde a apărut şi marinarul ĂSTA!"

Potrivit înregistrării difuzate la ,,Naşul", Guşă recunoaşte deschis că ,,nu ştie de unde a apărut şi marinarul ăsta".

Guşă, cel care, conform funcţiei deţinute, ar fi trebuit să aibă controlul în acele momente, i-a interzis lui Dumitrescu să mai facă vreun apel la unităţi militare care să se deplaseze spre Bucureşti.

Înregistrarea convorbirii dintre cei doi este o dovadă clară că, în acele momente, ,,emanaţii" şi „diversioniştii" Revoluţiei, printre care se afla şi Cico Dumitrescu, doreau cu orice preţ crearea de conflicte şi tensiuni care să le justifice prezenţa în mijlocul evenimentelor şi acţiunile viitoare.

Povestea „telefonului sovietic"

Provocat de articolele din cotidianul ,,Adevărul", omul de fotbal Cornel Dinu a lansat în direct la ,,Naşul" o nouă ipoteză asupra chemării trupelor sovietice în România, la 22 decembrie '89. Din dezvăluirile făcute de ,,Adevărul" a rezultat, conform unui document descoperit în arhiva Ministerului Afacerilor Externe polonez şi a mai multor mărturii ale personajelor-cheie implicate în Revoluţie, că Ion Iliescu a rugat, telefonic, Uniunea Sovietică să trimită trupe în România.

Cornel Dinu, martor la evenimentele din noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989, a spus că Petre Roman, care se afla în aceeaşi încăpere din Televiziune cu el şi cu Ion Iliescu, a „înroşit" telefonul cu sovieticii. Dinu a povestit că, în acele zile, a stat în permanenţă alături de Nina Iliescu, soţia fostului preşedinte, pe care a ascuns-o prin mai multe locuinţe. „Ionele, orice, numai să nu vină ruşii!", ar fi strigat deznădăjduită Nina, în momentul în care se lua în calcul chemarea trupelor, după cum îşi aminteşte Cornel Dinu.

Cornel Dinu (stânga) spune că Petre Roman a fost speriat nevoie-mare de atacurile „teroriştilor“

Cornel Dinu (stânga) spune că Petre Roman a fost speriat nevoie-mare de atacurile „teroriştilor“

Dinu a declarat în direct la ,,Naşul" că Petre Roman a fost speriat „nevoie-mare" de atacurile ,,teroriştilor", nu Ion Iliescu, căruia „Procurorul" a încercat să-i ia apărarea. ,,Eu am stat în aceeaşi încăpere cu Ion Iliescu  în noaptea de 22 spre 23 decembrie, la Televiziunea Română, de la 21.00 până dimineaţa, la 7.20. Ion Iliescu este un patriot, şi-a păstrat tot timpul cumpătul. Cel care s-a speriat a fost Petre Roman, care voia să salveze. Ce să salveze, că totul era o diversiune cu patru-cinci scenarii? Petre Roman a fost cel care, într-o rusă perfectă, a vorbit la telefon cu consulul Uniunii Sovietice, solicitând intervenţia trupelor sovietice. A existat o variantă ca aceste trupe să intervină, să facă o logică antiteroristă. Domnul consul a explicat clar: «Nu ne amestecăm. Trupele sunt debarcate, în două ore sunt în centru, dar nu ne putem amesteca»", a povestit Dinu.

,,Aveai telefonul la ureche"

Prezent în studio la ,,Naşul", Roman a negat cu vehemenţă acuzele lui Dinu. Petre Roman a susţinut până în pânzele albe că în seara de 22 decembrie a folosit telefonul doar pentru a-şi contacta o fostă colegă de liceu, cu care a vorbit în română, nicidecum în rusă. Petre Roman a catalogat afirmaţiile făcute de Cornel Dinu ca fiind mincinoase.

Mai târziu, în sprijinul lui Dinu a venit şi Sergiu Nicolaescu, unul dintre ,,actorii" Revoluţiei. ,,Roman a vorbit cu cineva în limba rusă", a spus Nicolaescu. ,,L-am auzit şi eu. Nu cunosc limba rusă, dar nu vorbea prea bine. Chiar l-am întrebat: «Cu cine vorbeşti?». Nu mi-a răspuns", şi-a amintit Nicolaescu. ,,Îmi pare rău, Petre, dacă nu-ţi aduci aminte. Erai nu în biroul în care era Iliescu, erai în biroul din faţă şi aveai telefonul la ureche. Nu vorbeai bine, dar încercai să te descurci. Eu nu spun ce discuţie aveai. Eu spun că vorbeai cu cineva în ruseşte. Şi la un moment dat, probabil, domnul Dinu te-a văzut în scena respectivă", a accentuat Nicolaescu, atunci când Petre Roman a negat cu vehemenţă existenţa acestei întâmplări.

Roman s-a apărat spunând că singura persoană cu care a vorbit, în limba română, nu rusă, a fost o colegă din liceu, ,,care era foarte bună prietenă cu fata lui Corneliu Bogdan, fost ambasador al României în Statele Unite".

,,Vă asumaţi asta?"

Acuzaţiile în legătură cu chemarea trupelor sovietice făcute în direct la ,,Naşul" au arătat că apariţia ,,teroriştilor" a creat confuzie şi panică în rândul ,,emanaţilor". Cornel Dinu a povestit: ,,Iliescu l-a sunat pe generalul Stănculescu şi l-a întrebat: «Ce facem? Suntem într-un moment de confuzie, ne atacă de peste tot», la care generalul a spus  «Nu e nevoie de nicio intervenţie, aveţi încredere în mine, România se va descurca»".

Dinu a ţinut să sublinieze că „omul cel mai important din această lovitură de stat cu public a fost generalul Stănculescu. El a fost filat vreo patru seri prin Atena, când făcea pregătirea loviturii de stat, ridicarea cu elicopterul şi toate celelalte. Generalul a executat lovitura de stat. Eu am asistat când s-a tras". Contrazicându-l, în direct, pe Cornel Dinu, Petre Roman a declarat că oficialii din Armată le spuneau că nu pot interveni pentru a opri ,,teroriştii" din Bucureşti.

,,Militarii ne spuneau nouă şi domnul Militaru, şi domnul Guşă: «Noi, Armata, nu putem să facem asemenea intervenţii de lunetişti pentru că nu putem să ieşim în stradă să tragem cu tancurile. Ar trebui, conform regulilor militare, să punem 100 de militari pentru un lunetist. Şi lumea credea că sunt cel puţin o mie. Ne trebuie cel puţin 100.000 de oameni în stradă. Vă asumaţi treaba asta?». Noi am răspuns:  «Nu»", a precizat Roman.

,,Sunt mulţi care au devenit eroi după ce au servit timp îndelungat regimul Ceauşescu şi care au făcut mult rău în toţi aceşti ani", a mai declarat Roman.

Cornel Dinu a continuat să îl acuze pe Petre Roman că ar fi făcut parte din celebra reţea de spionaj condusă de Mihai Caraman, pe care premierul l-a numit, după Revoluţie, în fruntea Centrului de Informaţii Externe (n.r. - în prezent, Serviciul de Informaţii Externe). Roman s-a apărat spunând că „reţeaua Caraman" a fost anihilată în 1969, iar el a plecat la doctorat în Franţa abia în 1971.

Petre Roman a recunoscut că a fotografiat, în perioada doctoratului, nişte baraje militare, dar a susţinut că fotografiile au ajuns la instituţii ştiinţifice, civile, nu la unele coordonate militar. Petre Roman este fiul lui Walter Roman, fost colonel KGB.

"Petre Roman a fost cel care, într-o rusă perfectă, a vorbit la telefon cu consulul Uniunii Sovietice."
Cornel Dinu
administrator-delegat Dinamo

Ion Iliescu înfierează „Adevărul"

După ce cotidianul ,,Adevărul" a publicat o serie de probe care îl incriminau pe Ion Iliescu, fostul preşedinte a reacţionat furibund.
Prima intervenţie a avut-o în emisiunea ,,Naşul", în seara de 8 martie, de „Ziua Femeilor". Iliescu a susţinut că a intervenit la rugămintea soţiei, doamna Nina. A lăsat garda jos şi a sunat în direct. Încolţit de dovezi, fostul preşedinte a recunoscut, în premieră, că la 22 decembrie 1989 a discutat cu Ambasada URSS.

El a admis şi că în 1988-1989 se întâlnea cu generalul Nicolae Militaru şi cu Virgil Măgureanu, prin parcuri, la ceas de seară, pentru a pune la cale răsturnarea lui Ceauşescu. Joi, la Consiliul Naţional al Partidului Social Democrat, Ion Iliescu a continuat să înfiereze ziarul „Adevărul" şi emisiunea „Naşul": „Este o campanie de discreditare, de contestare a Revoluţiei. Sunt tot felul de fabulaţii, se vorbeşte despre lovituri de stat".

„Nu-mi face plăcere să urmăresc un post care se ocupă cu astfel de chestiuni. Este vorba de lipsa de corectitudine a oamenilor respectivi. Nişte minciuni ordinare vehiculate!", a tunat vechiul activist comunist.

Ion Iliescu a pedalat pe latura sensibilă a Revoluţiei ca mare realizare naţională. Critica lui s-a încheiat fulminant: „Este o campanie susţinută, întreţinută, împotriva unui moment al istoriei noastre naţionale, pe care cei mai mulţi dintre noi l-am trăit în mod direct!".

Evenimente


Ultimele știri
Cele mai citite