Exclusiv „Nu mai avem capacitatea să descurajăm Rusia”. Predicția îngrijorătoare a unui important fost șef român de la NATO
0Luată prin surprindere de dronele rusești trimise asupra Poloniei, NATO nu mai are capacitatea de a descuraja Rusia. Este semnalul de alarmă tras de Claudiu Degeratu, expert în securitate și fost șef al Secției de Apărare din cadrul Delegației Permanente a României la Sediul NATO din Bruxelles.
Europa și NATO se află într-un moment critic, iar timpul nu mai ține cu aliații, în tentativa lor de a-și consolida apărarea pentru a preveni o posibilă confruntare directă cu Federația Rusă. Acesta este avertismentul transmis, miercuri, 10 septembrie, de ministrul Apărării al Suediei, Pål Jonson, în cadrul summitului de securitate de la Praga.
„Rusia a demonstrat deja că este dispusă să își asume riscuri politice și militare majore. Nu mai vorbim despre un actor imprevizibil, ci despre unul sistematic și metodic în logica sa agresivă”, a declarat ministrul suedez.
Și tot miercuri, premierul polonez Donald Tusk a declarat că, în urma încălcării spațiului aerian al țării sale de mai multe drone ruse, țara sa este cel mai aproape de un conflict deschis de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Incursiunea în spațiul aerian polonez a fost, a spus el, „un test la care NATO trebuie să răspundă”. Presa poloneză a relatat că Donald Tusk a solicitat declanșarea Articolului 4 al NATO, care prevede că țările membre pot aduce o problemă în atenția Consiliului Nord-Atlantic. Consiliul de Securitate al Poloniei se va întruni, de asemenea, pentru a discuta un „răspuns adecvat”.
The Independent a remarcat că Tusk a revenit apoi asupra afirmației. Câteva ore mai târziu, în fața Parlamentului Poloniei, Tusk s-a limitat să spună că 19 drone rusești au intrat în spațiul aerian al țării. „Până la patru” drone au fost doborâte de avioanele poloneze, italiene și olandeze trimise să le intercepteze. Este vorba despre o premieră.
Și dacă nu era suficient, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat în aceeași zi cu privire la un „risc real" de extindere a conflictului ucrainean dincolo de graniţele sale, în urma interceptării unor drone ruseşti deasupra teritoriului polonez.
Fost director general pentru politica și planificarea apărării, responsabil cu politicile NATO și UE și Șef al Secției de Apărare din cadrul Delegației Permanente a României la Sediul NATO din Bruxelles, expertul în relații internaționale și securitate Claudiu Degeratu susține, în analiza sa pentru „Adevărul”, că NATO tocmai a eșuat în a descuraja Federația Rusă, ceea ce nu poate decât să provoace îngrijorare.
Situația este tot mai complicată
Situația este mai gravă decât până acum, chiar dacă drone rusești sau fragmente din ele au căzut în mai multe rânduri pe teritoriile României și Poloniei.
„Este tot mai clar că episodul dronelor rusești interceptate în Polonia reprezintă o diferență mare față de ce am avut până acum, în sensul în care și numeric, și ca profil de penetrare în teritoriu aliat, suntem într-o altă situație. Mai multe drone, cu adâncime mai mari și cu acțiuni militare din partea Poloniei care demonstrează clar că e o altă situație”, spune expertul.
Deși mulți lideri europeni și șefi de servicii au vorbit despre riscul major al unei confruntări militare cu Federația Rusă, Claudiu Degeratu nu consideră că este un scenariu plauzibil. În schimb, marea problemă este, spune el, că Federația Rusă a putut acum să constate că NATO nu poate să descurajeze eficient politica Moscovei.
„Se vede foarte clar că NATO nu vrea să escaladeze, este și normal să se întâmple așa, dar nici nu are alte opțiuni. Partea proastă este că NATO nu mai are capacitatea să descurajeze Federația Rusă. Adică, eu am văzut ce au comentat la noi majoritatea, s-a rămas în stadiul că Rusia testează alianța, dar în cazul acesta nu mai e vorba de teste. Și, în al doilea rând, alianța nu are capacitatea să descurajeze Federația Rusă. Pentru că Federația Rusă amplifica aceste acțiuni. Deci am trecut de mult de faza de teste și de faza cu descurajare. Deci nu e niciun bilanț pozitiv la ce s-a întâmplat ieri”, adaugă el.
Polonia nu are suficientă susținere
Claudiu Degeratu explică și motivele pentru care Donald Tusk și-a schimbat ulterior declarațiile, după ce inițial afirmase că Polonia ar fi aproape de un război.
„Da, domnul Tusk și-a schimbat poziția pentru că nu are sprijinul total al aliaților și, bineînțeles, rămâne singur în situația asta. În afară de solidarizarea politică, nu se întâmplă nimic din punct de vedere militar care să dea mai multă încredere Poloniei că ar putea să existe măsuri mai clare din partea Alianței pentru a descuraja Federația Rusă”, adaugă Degeratu.
Descurajarea Federației Ruse nu funcționează
Având în vedere că descurajarea despre care s-a vorbit atât de mult nu funcționează așa cum ar trebui în cazul Federației Ruse, aliații mai au câteva soluții, crede Claudiu Degeratu.
„Este tot mai clar, descurajarea nu merge așa cum ar trebui și probabil că trebuie să trecem la o apărare aeriană agresivă în sensul, repet, defensiv. Adică mai multe patrule de avioane pentru poliție aeriană, extinderea misiunii NATO de patrulare aeriană, mai multe interceptări de genul acesta. Este simplu de văzut că nu funcționează nici comunicarea asta belicoasă în care le tot spunem rușilor că vom da un răspuns ferm, dar, de fapt, apoi totul se reduce la a prezenta efectele căderii unor drone și cam atât”, consideră expertul.
Deși nu există riscul unui război convențional, situația nu este deloc cea mai bună. Profitând de apatia aliaților, Federația Rusă își urmează netulburată planurile și atacă hibrid statele NATO. Și România este direct vizată.
Nu vor fi confruntări militare cu Federația Rusă
„În acest moment nu văd sub nicio formă riscul unui război convențional. Nu, nu va fi război. În schimb, Federația Rusă va avansa pe această zonă de război hibrid și pe confruntare, cum se numește ea, subconvențională. Adică sub limita războiului cu măsuri de acest tip. Drone, sabotaje, acțiuni de propagandă agresivă, diferite tipuri de campanii în Polonia, Țările Baltice, România și Moldova. Asta îi convine Rusiei, îi convine să intre într-o fază activă a războiului hibrid. Nu văd însă riscul unui război. Odată că NATO nu e pregătit pentru așa ceva iar Federația Rusă a perfecționat destul de mult acest tip de război hibrid și îi convine să desfășoare un joc termen lung de acest tip”, punctează Claudiu Degeratu.
Jumătatea plină a paharului este că nici NATO și nici Federația Rusă nu caută o confruntare directă convențională și se străduiesc să o evite. Jumătatea goală a paharului este însă, spune expertul, că statele europene și NATO par să fi eșuat în ceea ce au numit „politica de descurajare a Rusiei”.
O veste bună și una proastă
„Jumătatea plină a paharului este că nu va fi război cu Rusia. Cea goală, pentru că și asta există, este că intrăm într-o fază activă a conflictului subconvențional, iar acest lucru ne prinde nepregătiți”, adaugă el.
Pe viitor, NATO și Federația Rusă vor continua să se confrunte, însă nu în plan militar. Va fi un fel de Război Rece, dar diferit de cel de până în 1990, când Statele Unite ale Americii și NATO, de o parte, și fosta Uniune Sovietică și statele membre ale Tratatului de Varșovia în cealaltă tabără, s-au aflat de o parte și de alta a unei cortine de fier. Claudiu Degeratu explică despre ce este vorba.
„Ne putem aștepta să avem un al doilea război rece, dar nu în forma în care o știm noi. Cred că cel mai corect este să spunem că va exista o falie între Federația Rusă și Alianța Nord-Atlantică, dar, după cum vedeți, nu discutăm de bipolaritate. Războiul Rece s-a dezvoltat într-un context de sistem bipolar. În schimb, noi acum intrăm într-un fel de tranziție spre un sistem multipolar și, deci, nu e prooriu-zis un război rece, probabil că o să-i spunem altfel”, încheie Claudiu Degeratu.
Se încarcă comentariile...
