Motivarea judecătorilor: De ce a fost arestat Mircea Băsescu
0
Mircea Băsescu ar fi recunoscut că a primit bani de la Bercea Mondial, însă spune că suma ar fi fost un împrumut către Marian Căpăţână pentru participarea la o licitaţie. Magistraţii Tribunalului Bucureşti nu au crezut această versiune şi au dispus arestarea.
Tribunalul Bucureşti a dat publicităţii motivarea deciziei prin care Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână au fost arestaţi preventiv, în care arată că fratele preşedintelui ar fi recunoscut în faţa judecătorilor că ar fi luat bani, dar şi că s-ar fi întâlnit cu Florin Anghel, fiul lui Bercea Mondial.
Concret, magistraţii consideră că există probe din care rezultă faptul că cei implicaţi ar fi săvârşit infracţiunile de care sunt acuzaţi „în ciuda atitudinii de negare a săvârşirii vreunei infracţiuni”. În acest sens, judecătorii au avut în vedere „convorbirile purtate de inculpaţi cu martorii denunţători, transcrise în conţinutul proceselor-verbale aflate la dosar, dar şi înscrisuri, precum şi declaraţii, inclusiv ale inculpaţilor care prin faptul contrazicerii lor de către alte mijloace de probă atestă intenţia acestora de ascundere a realităţii”, se arată în motivarea instanţei.
Mircea Băsescu a recunoscut că a primit bani
În schimb, judecătorii precizează că „prin chiar declaraţiile lor, inculpaţii au recunoscut că au existat acele întâlniri cu persoanele despre care se susţine că au „cumpărat influenţa”, precum şi aceea că s-a remis suma de bani ce ar forma, în opinia parchetului, obiectul traficului de influenţă, însă această sumă ar fi fost primită drept împrumut de către Marian Căpăţână. În dovedirea acestui caracter legitim al primirii banilor s-a încercat acreditarea ideii că respectiva sumă ar fi fost destinată participării la o licitaţie organizată în vederea vânzării utilajelor şi licenţei de producţie la societatea Aversa.”, mai notează magistraţii.
Înregistrările pot fi folosite ca probe
De asemenea, instanţa a stabilit că înregistrările pot fi folosite ca probe în dosar. „În ceea ce priveşte înregistrările puse la dispoziţia organelor de urmărire penală de către denunţători, al căror caracter legal şi a căror utilizare ca probe, a fost contestată de către inculpaţi, judecătorul de drepturi şi libertăţi priveşte această contestare ca lipsită de temei, în cauză fiind incidente dispoziţiile legale, potrivit cărora înregistrările efectuate de părţi sau de alte persoane, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii”, se mai arată în documentul instanţei.
Filmările, certificate de procuror
Mai mult, magistratul precizează că înregistrările au fost certificate de procuror, iar ele pot fi verificate pe parcursul cercetărilor care se vor efectua în acest dosar. „Respectivele înregistrări, supuse exigenţelor legale ce reglementează supravegherea tehnică, ca metodă specială de cercetare, au fost ulterior certificate de procuror conform reglementărilor în materie. Susţinerile apărării, în sensul inadvertenţelor de natură a releva lipsa de autenticitate şi caracterul posibil contrafăcut al înregistrărilor, nu se bazează pe elemente faptice ori concrete care să contureze o îndoială veridică asupra caracterului autentic sau complet al acestora. De altfel, pe parcursul cercetărilor în cauză se poate proceda la verificarea acestui caracter, în măsura în care se va aprecia ca fiind utilă, pertinentă şi concludentă o probă ştiinţifică care să aibă un asemenea obiectiv”, se mai precizează în motivare.
„Dreptatea” şi „libertatea” a devenit o marfă pentru Mircea Băsescu
Totodată, instanţa notează că Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână au făcut ca „dreptatea” şi „libertatea” să devină o marfă, lucru inadmisibil în opinia magistratului. „Nu trebuie ignorat că cei doi inculpaţi au înţeles să urmărească obţinerea unor foloase substanţiale de pe urma persoanelor interesate să rezolve pe căi ilicite anumite probleme judiciare. O astfel de optică, în care „dreptatea” şi de ce nu, faţă de specificul cauzelor ce constituiau finalitatea demersurilor ilicite făcute, „libertatea” a devenit o marfă ce se poate cumpăra şi vinde, apare ca inadmisibilă, valorile sociale atinse fiind multiple, cea mai importantă, în opinia judecătorului, fiind lezarea încrederii în sistemul judiciar şi în autoritatea judecătorească în condiţiile în care,prin presupusele acţiuni întreprinse, inculpaţii au acreditat ideea că justiţia este la discreţia influenţelor lor, gata să abdice de la atributele şi încrederea de care trebuie să se bucure într-o societatea democratică”, se mai notează în motivarea deciziei.
Avocatul lui Mircea Băsescu, Nelu Taşcă a fost ieri la Direcţia Naţională Anticorupţie pentru a studia dosarul în vederea pregătirii apărării de la Curtea de Apel Bucureşti, care va lua în discuţie vineri contestaţia formulată de fratele preşedintelui.
De ce nu s-a clasat dosarul de şantaj al lui Mircea Băsescu
Cinci persoane din clanul Bercea au fost trimise, ieri, în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), fiind acuzate de şantajarea lui Mircea Băsescu, fratele preşedintelui Traian Băsescu. Astfel, Marius Constantin, concubina acestuia, Izaura Anghel, fiul acesteia, Grinică Anghel, fiul lui Sandu Anghel zis şi Bercea Mondial, Florin Anghel şi Fănica Anghel, soţia lui Bercea Mondial, sunt acuzaţi de anchetatori că l-au ameninţat pe fratele preşedintelui că vor dezvălui în presă mai multe fapte compromiţătoare dacă nu le dă 280.000 de euro.
Concret, procurorii arată în rechizitoriul trimis Tribunalului Constanţa că,pe 1 noiembrie 2013, Florin Anghel l-ar fi ameninţat pe Mircea Băsescu că “va da în vileag, prin intermediul presei, fapte compromiţătoare pentru el şi pentru membrii familiei acesteia, respectiv presupusa ei implicare în infracţiuni de corupţie, cu scopul de a-l determina să dea suma de 280.000 euro”, notează anchetatorii care adaugă că, pe 26 martie 2014, Fănica şi Florin Anghel i-ar fi cerut din nou suma de bani sau să îşi transfere averea în proprietatea lor.
Ulterior, pe 26 şi 29 mai 2014, Marius Constantin, Izaura Anghel şi Grinică Anghel l-ar fi constrâns la rândul lor pe Mircea Băsescu că vor da în presă faptele compromiţătoare dacă nu le va da aceeaşi sumă de bani. Astfel că, la data de 29 mai 2014, Marius Constantin a primit împreună cu ceilalţi doi suma de 10.000 euro de la Mircea Băsescu, procurorii prinzându-i în flagrant în timp ce luau banii.
Două zile mai târziu, pe 31 mai 2014, Florin Anghel, l-ar fi sunat pe Mircea Băsescu din Penitenciarul Colibaşi şi i-ar cerut acestuia să îşi retragă plângerea şi să dea declaraţii din care să rezulte că nu ar fi vorba de şantaj, astfel încât Marius Constantin să fie eliberat. Anghel a ameninţat că, în caz contrar, va dezvălui faptele la care s-a făcut referire anterior.
Şantajul rămâne
În ultimele zile s-a ridicat problema de ce nu s-a clasat dosarul de şantaj asupra lui Mircea Băsescu, odată cu deschiderea cazului în care fratele preşedintelui Traian Băsescu este acuzat de trafic de influenţă, care ar fi în directă legătură cu primul.
Potrivit definiţiei din Codul Penal, şantajul constă în „constrângerea unei persoane să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva, în scopul de a dobândi în mod injust un folos nepatrimonial, pentru sine ori pentru altul”, astfel că indiferent dacă banii ceruţi aparţineau sau nu de drept celor acuzaţi de şantaj, modalitatea prin care s-a urmărit recuperarea sumelor reprezintă o infracţiune.
Practic, în loc să sesizeze autorităţile, ei au ameninţat cu dezvăluirea în presă a unor fapte compromiţătoare depre Mircea Băsescu şi fratele acestuia, Traian Băsescu. Mai mult, indiferent dacă respectivele dezvăluiri sunt adevărate sau nu, fapta de şantaj există în continuare.
Alte afaceri “ştabi plus ţigani egal închisoare”
Poate cele mai cunoscute cazuri de persoane sus-puse implicate în afaceri cu reprezentanţi ai etniei rrome şi care s-au încheiat în închisoare sunt cele ale fostului lider PNL Iaşi, Relu Fenechiu, şi fostul procuror Maximilian Bălăşescu, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov. Fostul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, a cumpărat transformatoare vechi de la un bulibaşă din comuna ieşeană Grajduri, Dragoş Stănescu, şi le-a vândut către Electrica Moldova în urma unei licitaţii trucate. Relu Fenechiu a fost condamnat anul acesta la 5 ani de închisoare. Procurorul Max Bălăşescu a fost condamnat tot la 5 ani de închisoare pentru că ar fi primit bani de la vrăjitoarele Vanessa şi Melisa să le scape de dosar. Vrăjitoarele Roxana Lider, cunoscută drept Vanessa, şi Rada Mincă, cunoscută drept Melisa au fost reclamate de către Oana Zăvoranu, care a fost înşelată de cele două reprezentante ale etniei rrome.
Parlamentul îi arată preşedintelui uşa. Băsescu o închide
Senatul şi Camera Deputaţilor se vor reuni miercuri pentru a adopta o declaraţie comună prin care îi cer demisia de onoare preşedintelui Traian Băsescu, după scandalul Bercea Mondial - Mircea Băsescu. Decizia a venit la propunerea preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, cel care a şi redactat conţinutul declaraţiei.
„Scandalul intern fără precedent şi cu largi ecouri internaţionale negative a generat arestarea fratelui Preşedintelui României, de legăturile acestuia cu indivizi care au acţionat în afara legii, dar şi de împrejurarea că Preşedintele României avea cunoştinţă de mai bine de un an de potenţialul penal al acestor relaţii şi activităţi, dar nu a intervenit pentru curmarea acestei stări de fapt, au creat o situaţie şi o imagine incompatibile cu statutul funcţiei de Preşedinte al României şi cu mult sub demnitatea impusă acestei poziţii în stat“, se arată în motivarea cererii.
Tăriceanu, cel care din poziţia de „al doilea om în stat“ va ocupa locul preşedintelui în caz de demisie, l-a convins uşor şi pe social-democratul Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor. Premierul Victor Ponta este de acord cu propunerea lui Tăriceanu, dar mai puţin de acord forma acesteia. „Ne-a prezentat domnul preşedinte Tăriceanu acel text şi noi am fost de acord cu ideea adoptării unei declaraţii politice a Parlamentului. Dar forma, cu siguranţă, trebuie îmbunătăţită“, a spus Ponta.
„Îmi voi duce mandatul până în ultima zi“
În timpul în care Parlamentul punea la punct ultimele detalii privind citirea declaraţiei comune a Camerei Deputaţilor şi a Senatului, la Palatul Cotroceni, preşedintele Traian Băsescu îi anunţa, preventiv, pe toţi cei care i-au cerut demisia că nu are în plan să părăsească fotoliul de preşedinte înainte de termen. „În mandatul meu, pe care îl voi duce până în ultima zi, nu vor acapara justiţia. Nu vor avea justiţia la cheremul lor. Când vor ajunge, eventual, la putere, vor avea surpriza să constate că nu pot controla justiţia în măsura în care ar vrea să o facă. Constat că subordonaţii lui Voiculescu, Călin Anton Popescu Tăriceanu şi Victor Viorel Ponta, au găsit o cale să mobilizeze majoritatea parlamentară pentru o declaraţie în care cer demisia preşedintelui“, a spus şeful statului, în a doua reacţie a sa de la scandalul în care este implicat fratele său.
Preşedintele spune că Parlamentul nu are nicio legitimitate să-i ceară demisia atâta timp cât unii aleşi au votat în „marţea neagră” amendamente la Codul Penal şi legea amnistiei şi a graţierii sau au pus scut în jurul unor suspecţi de corupţie. „Mi-e cam greu să iau în seamă o declaraţie a unei majorităţi care a gestionat marţea negră. Sunt vreo 10 senatori şi deputaţi pentru care justiţia a cerut să-i aibă la dispoziţie. Care este înălţimea morală a acestor politicieni care s-au sustras urmării penale să vină astăzi să dea lecţii?“, a mai spus Băsescu.
„Cer scuze românilor“
Mai mult decât atât, şeful statului a reiterat că nu are nicio implicare în acest dosar de corupţie şi că nu a fost informat de serviciile de informaţii cu privire la implicarea fratelui său. „Fratele preşedintelui are viaţa lui, iar dacă a încâlcat legea, va răspunde. Cer scuze românilor, nu mi-aş fi dorit niciodată arestarea fratelui meu, dar se constituie într-o probă care demontează marota actualei majorităţi, care spune că preşedintele ordonează tot. Se confirmă cceea ce spun de ani de zile: niciodată n-am intervenit într-un dosar. Nicio structură de informaţie a statului român nu m-a notificat cu privire la cazul Sandu Anghel. Niciodată nu am apelat la vreun poliţist, procuror sau judecător, în mod direct sau prin intermediary, pentru o intervenţie într-o anchetă“, a mai afirmat Băsescu.
Şeful statului a ţinut să le răspundă, în special, premierului Victor Ponta şi preşedintelui Senatului Călin Popescu Tăriceanu, amintindu-le acestora de păcatele din trecut. „Nici n-aş vorbi în locul premierului despre trafic de influenţă, când asta s-a făcut chiar în biroul lui. Mai e şi Tăriceanu, care îmi trimitea bileţele să intervin la Parchet“, a mai spus Băsescu.
Precedentul 2012
Declaraţia adoptată de Parlament poate avea, cel mult, un efect politic, pentru că,din punct de vedere juridic, nu are nicio valoare. Singura cale legală prin care Parlamentul îl poate sancţiona pe Traian Băsescu este suspendarea sa din funcţia de preşedinte, dar, în acest moment, Traian Băsescu nu poate fi acuzat că a încălcat Constituţia sau, mai grav, de trădare naţională.
În 2012, în luna dinaintea suspendării lui Traian Băsescu, Parlamentul României a mai adoptat o declaraţie, care nu a avut niciun efect juridic. În iunie 2012, Parlamentul îl mandata pe prim-minsitrul Victor Ponta să reprezinte România la Consiliul European. Câteva zile mai târziu, Curtea Constituţională (CCR) avea să desfiinţeze declaraţia adoptată de Parlament. Judecătorii cosntituţionalişti au decis atunci că preşedintele este cel care reprezintă România la Bruxelles, iar premierul poate merge numai în baza unui mandat acordat de preşedinte.
Anchetă parlamentară
Tăriceanu nu se rezumă numai la o declaraţie comună a Parlamentului, ci merge mai departe şi propune, în paralel, o anchetă parlamentară asura Serviciului Român de Informaţii (SRI) şi asupra Serviciului de Protecţie şi Pază (SPP) în legătură cu informările făcute de acestea cu privire la relaţiile lui Mircea Basescu cu lumea interlopă. Mai mult decât atât, şeful Senatului a anunţat că va sesiza Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru iniţierea unei anchete privind împrejurările în care i-a fost retras procurorului Eugen Iacobescu în 2011 dosarul privindu-l pe Bercea Mondial şi în care era menţionat numele fratelui preşedintelui României.
SECUNDAR 3 – 1.200 cu poza Tariceanu
Cum reciteşte acum Tăriceanu „bileţelul roz“
Al doilea om în stat, Călin Popescu Tăriceanu, a găsit o explicaţie caraghioasă pentru bileţulul roz pe care i l-a trimis preşedintelui Traian Băsescu în 2005, prin care îi cerea să intervină în Justiţie în favoarea prietenului său Dinu Patriciu, anchetat în dosarul Petromidia. Tăriceanu spune că i-a cerut lui Băsescu să sesizeze CSM.
„Am să vă rog să luaţi bileţelul, pentru că a devenit public, şi acolo vorbeam clar despre următorul lucru: îi înaintam preşedintelui copia unei sesizări cu privire la o serie de iregularităţi sau nelegalităţi desfăşurate într-un proces de anchetă, pe un dosar. Şi îi ceream să semnaleze acest lucru CSM. Această chestiune nu poate fi sub nicio formă pusă în categoria solicitării unei influenţe sau un trafic de influenţă. Deci, preşedintele, care se duce regulat la CSM, avea obligaţia să ştie despre acest lucru şi nu am făcut decât să-i înaintez o copie a sesizării respective, nimic altceva. Nu era vorba despre nicio intervenţie la nimeni“, a comentat Tăriceanu.
În realitate, biletul semnat de Călin Popescu Tăriceanu spunea, textual, următorul lucru: “Dragă Traian, îţi trimit alăturat un document redactat de Petromidia în legătură cu cercetările care au loc. Dacă ai ocazia să vorbeşti la Parchet despre subiect?”.
Vă mai recomandăm:
Traian Băsescu: Îmi voi duce mandatul până în ultima zi. Nu vor avea justiţia la cheremul lor
Se încarcă comentariile...
