Ministrul Justiţiei  vrea desecretizarea şi inventarierea arhivei SIPA, depozitul care ascunde secretele magistraţilor

Un subiect sensibil ajunge din nou în atenţia autorităţilor. Ministerul Justiţiei vrea să deschidă depozitul în care zac de ani de zile secretele magistraţilor din România. Raluca Prună propune inventarierea şi desecretizarea, în situaţiile în care este posibil, a arhivei SIPA, fost serviciu secret la Justiţie.

Intenţia apare într-un proiect de hotărâre de Guvern, publicat astăzi pe site-ul ministerului.Potrivit propunerii făcute de Ministerul Justiţiei, propunere de Hotărâre de Guvern pusă în dezbatere publică astăzi, în arhiva Serviciului Independent pentru Protecţie şi Anticorupţie (SIPA) se regăsesc trei tipuri de documente care ar trebui inventariată de o comisie special constituită în acest sens, potrivit Digi24.

Documentele, în funcţie de caracterul lor, sunt împărţite în trei categorii şi vor fi predate după cum urmează:

• dosarele de personal ale foştilor angajaţi ai D.G.P.A. identificate în arhivă se predau, în baza proceselor-verbale de predare-primire, către Administraţia Naţională a Penitenciarelor,
• documente identificate ca având valoare istorică se predau către Arhivele Naţionale;
• documentele clasificate, respectiv acele documente pentru care s-a dispus distrugerea, se predau structurii de securitate a Ministerului Justiţiei.

În prezent, arhiva fostei D.G.P.A. (Direcţia Generală de Protecţie şi Anticorupţie) se află, sub sigiliu, în custodia Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi cuprinde „atât dosare de personal, cât şi alte documente specifice”.

Ce spune Ministerul Justiţiei

Ministerul Justiţiei precizează că, de la data desfiinţării DGPA şi până în prezent, „au fost înregistrate la Ministerul Justiţiei o serie de solicitări fie din partea societăţii civile – de clarificare a acestui aspect, fie din partea unor justiţiabili - motivaţi de necesitatea probării cererilor adresate unor instanţe judecătoreşti în exercitarea drepturilor lor, de punere la dispoziţie a unor documente din arhiva fostei D.G.P.A., fără ca aceste solicitări să poată fi legal soluţionate, la acel moment, datorită lipsei de temei legal cu privire la instituţia competentă să desigileze şi să inventarieze, respectiv să predea documentele acestei arhive ori să realizeze copii ale acestor documente”.

„Având în vedere faptul că nu a mai fost emis un act normativ de prorogare a termenului prevăzut în Hotărârea Guvernului nr.127/2006, la nivelul Ministerului Justiţiei s-a apreciat că ar fi necesară emiterea unui nou act normativ, cu aceeaşi valoare, care să constituie temei pentru desigilarea arhivei fostei D.G.P.A., inventarierea acesteia, accesarea documentelor de interes pentru justiţiabili şi distribuirea, respectiv predarea documentelor  către autorităţile competente”, a precizat Ministerul Justiţiei.

Cine va face parte din Comisie

Din comisie ar trebui să facă parte şapte membri, propuşi de preşedinţii instituţiilor din care fac parte, care să îşi încheie activitatea după şase luni de la formarea comisiei. Astfel, doi reprezentanţi din partea Ministerului Justiţiei, doi reprezentanţi ai Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, desemnaţi de către ministrul justiţiei, dintre care cel puţin unul cu responsabilităţi în păstrarea actelor sau documentelor în arhivă şi unul cu responsabilităţi în gestionarea informaţiilor clasificate.

Apoi, un reprezentant al Consiliului Superior al Magistraturii, un reprezentant al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şi un reprezentant al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.