Ministrul de Externe s-a întâlnit cu şefii de misiune ai statelor UE acreditaţi la Bucureşti. Ce a spus Oana Ţoiu despre consolidarea securităţii pe Flancul Estic

Ministrul Afacerilor Externe al României a participat miercuri, 10 septembrie 2025, la o reuniune de lucru cu șefii de misiune ai statelor membre UE acreditați la București. Oana Ţoiu a exprimat preocuparea şi solidaritatea deplină a României cu Polonia, ca urmare a încălcării spaţiului aerian, de către drone ruseşti.

Au fost abordate subiecte de actualitate ale agendei europene. FOTO Facebook MAE

Întrevederea a fost organizată în contextul deținerii de către Danemarca a Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene.

În cadrul discuțiilor au fost abordate subiecte de actualitate ale agendei europene, precum evoluțiile geopolitice internaționale și regionale, securitatea și apărarea UE, sprijinul pentru Ucraina şi Republica Moldova, procesul de extindere a Uniunii, abordarea strategică a UE la Marea Neagră, competitivitatea europeană, viitorul Cadru Financiar Multianual al UE, consolidarea rezilienței democratice, se arată pe pagina de Facebook a MAE:

„În contextul situației de securitate generate de continuarea războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, ministrul afacerilor externe a amintit ritmul intens al calendarului de vizite la cel mai înalt nivel din ultima perioadă, accentuând susținerea României pentru continuarea eforturilor de pace, pentru asistența europeană multidimensională acordată Ucrainei, precum și pentru procesul de reconstrucție și consolidare a rezilienței interne a țării”.

„Complementaritate şi sinergie cu NATO„

Ministrul român al Afacerilor Externe a exprimat, de asemenea, în cadrul întâlnirii, „preocuparea şi solidaritatea deplină a României cu Polonia, ca urmare a încălcării spaţiului aerian al Poloniei de către drone ruseşti”, se arată într-un comunicat MAE, citat de news.ro.

„Ministrul Oana Ţoiu a amintit sprijinul României pentru obiectivul de consolidare a acţiunii UE în domeniul politicii de securitate şi apărare, subliniind necesitatea ca demersurile în acest domeniu să fie realizate în complementaritate şi sinergie cu NATO. În contextul eforturilor actuale de consolidare a sectorului industriei europene de apărare, a evidenţiat că România beneficiază de o alocare bugetară consistentă în cadrul mecanismului financiar SAFE (a doua cea mai mare alocare în rândul statelor membre UE), ceea ce reprezintă un succes şi o recunoaştere a angajamentului României în protejarea securităţii regionale”, arată comunicatul.  

Reuniunea de lucru cu șefii de misiune ai statelor membre UE acreditați la București. FOTO FB MAE

Oana Ţoiu a subliniat importanţa acordată de România consolidării securităţii pe Flancul Estic, precum şi începerii cât mai rapide a implementării Strategiei UE pentru regiunea Mării Negre, prin participarea comună la dezvoltarea hub-ului de securitate maritimă şi a altor proiecte în zonă şi a evidenţiat importanţa acordată de România acestor obiective, ca stat membru care a pledat constant pentru recunoaşterea la nivel european a necesităţii unei acţiuni strategice, coerente, coordonate într-o regiune al cărei rol este esenţial în actualul context geopolitic european.

Pe fondul dezbaterilor de la nivelul Parlamentului European privind Starea Uniunii 2025, ministrul Afacerilor Externe a evidenţiat contextul actual decisiv pentru acţiunea UE, precum şi rolul cheie acordat de România unei abordări unite, coordonate şi solidare la nivel european, în sprijinul unei Uniuni reziliente, „mai puternice şi în continuă evoluţie", capabilă să ofere securitate şi prosperitate cetăţenilor europeni, se mai arată în comunicat.

„Este momentul în care Europa trebuie să dovedească"

În completarea afirmaţiilor preşedintei Comisiei Europene din bilanţul celor 100 de zile de mandat, sintetizat în discursul privind Starea Uniunii 2025, potrivit căreia „acesta este momentul în care Europa trebuie să dovedească", Oana Ţoiu a arătat că momentul şi oportunităţile actuale nu constituie un dat în sine, ci impun asumarea de către Uniune a unei responsabilităţi şi mai mari.

Ministrul român al afacerilor Externe a reliefat complementaritatea alocărilor pentru apărare şi dezvoltarea competitivităţii europene, precum şi rolul major al acţiunii UE atât în relaţia cu partenerii estici, cât şi prin dezvoltarea parteneriatelor comerciale şi a proceselor de integrare cu alte zone ale lumii şi a precizat că România acordă o atenţie prioritară dezvoltării proiectelor de interconectare regională cu Republica Moldova, Ucraina şi alţi parteneri regionali, precum Coridorul Vertical de Gaze.

Oana Ţoiu a evidenţiat și sprijinul solid al României pentru avansarea parcursului european al Ucrainei şi Republicii Moldova prin deschiderea efectivă, cât mai rapidă, a clusterelor aferente procesului de negociere, precum și importanţa alegerilor parlamentare din Republica Moldova, de la 28 septembrie a.c., pentru consolidarea opţiunii strategice clare pro-europene asumate de autorităţile din Republica Moldova şi pentru continuarea progreselor semnificative obţinute de această ţară pe drumul său către aderarea la Uniunea Europeană.

Ministrul a reamintit angajamentul puternic de sprijin transmis pentru avansarea acestui obiectiv prin Declaraţia Summit-ului UE-Republica Moldova, din 4 iulie 2025.

„Viitorul buget european trebuie să asigure perspectiva unei Uniuni mai competitive”

Totodată, Oana Ţoiu a accentuat importanţa deosebită a asigurării unui efort colectiv de sprijin din partea statelor membre UE pentru protejarea integrităţii proximelor alegeri de interferenţele străine şi acţiunile hibride.

„Şeful diplomaţiei române s-a referit, totodată, la importanţa unui viitor Cadru Financiar Multianual al Uniunii pentru o Europă mai puternică şi extinsă. A evidenţiat că acest cadru trebuie să fie pe deplin aliniat obiectivelor majore la nivel UE, respectiv dezvoltării competitivităţii şi rezilienţei UE, prin măsuri destinate consolidării Pieţei Unice şi convergenţei la nivel UE, menţinerii angajamentelor în cadrul politicilor de coeziune şi agricultură, precum şi a măsurilor de sprijin faţă de partenerii regionali şi pentru continuarea procesului de extindere. A arătat că viitorul buget european trebuie să asigure perspectiva unei Uniuni mai competitive şi să oglindească realist faptul că ambiţiile ridicate se realizează prin resurse consistente”, se arată în comunicatul MAE.