Miliardarii Forbes „votează“ pentru modificarea Codului Muncii

0
0

Cei mai bogaţi oameni din România susţin că noile reglementări în domeniul muncii vor duce la flexibilizarea pieţei. Oamenii de afaceri prezenţi în „Forbes 500 Miliardari“ sunt de părere că actualul Cod al Muncii este prea restrictiv şi rigid. Noua lege însă îi avantajează pe salariaţii productivi şi oneşti.

Antreprenorii din România chestionaţi de „Adevărul" au răspuns la unison că sunt de acord cu varianta Codului Muncii pentru care Guvernul îşi va asuma răspunderea în Parlament. Oamenii de afaceri prezenţi în topul „Forbes 500 Miliardari" sunt de părere că actualul Cod al Muncii este mult prea restrictiv, iar noua lege este bine-venită, întrucât, subliniază ei, vine în sprijinul activităţii economice.

Citiţi şi:

VIDEO Dezbatere Adevărul: Noul Cod al Muncii este prima măsură anticriză importantă luată de Guvernul Boc

Ovidiu Tender crede că noile reglementări vor avantaja atât companiile, cât şi angajaţii, care îşi vor găsi mai uşor de muncă. "Noul Cod al Muncii îi avantajează pe angajaţii harnici, productivi şi oneşti şi îi penalizează pe cei leneşi şi ineficienţi", spune omul de afaceri. Antreprenorul subliniază, totodată, importanţa modificării prevederilor legate de contractele de muncă, în contextul în care majoritatea angajatorilor, spune el, s-au plâns, de-a lungul anilor, de o rigiditate excesivă la acest capitol.

O probă mai lungă, o garanţie mai mare

Printre cele mai importante modificări ce urmează să fie aduse Codului Muncii vizează extinderea de la 24 la 36 de luni a perioadei pentru care pot fi încheiate contractele pe perioadă determinată şi creşterea de la 30 la 90 de zile a perioadei de probă pentru funcţiile de execuţie şi până la 120 de zile pentru poziţiile de conducere.

Majoritatea antreprenorilor sunt de acord cu prelungirea perioadei de probă, considerând că măsura este benefică pentru ambele părţi. "Odată pentru angajator, fiindcă are posibilitatea să cunoască mai bine potenţialul angajat, dar şi pentru salariat, fiindcă îi oferă mai mult timp pentru a-şi forma o impresie corectă asupra companiei şi a colegilor", ne-a declarat Mircea Oltean, acţionar şi director general Irum Reghin, companie producătoare de tractoare pentru agricultură şi exploa-taţii forestiere.

O modalitate prin care angajatorul va putea cunoaşte mai bine viitorul angajat este şi contractul de muncă pe perioadă determinată, spun oamenii de afaceri. Culiţă Tărâţă, unul dintre cei mai importanţi agricultori din România, care exploatează în acest moment o suprafaţă de aproximativ 65.000 de hectare şi are circa 2.000 de angajaţi, consideră oportună extinderea perioadei pentru care pot fi încheiate contractele pe perioadă determinată.

"Este important să existe locuri de muncă. Cel care angajează se foloseşte de perioada determinată pentru a cunoaşte mai bine omul. Important este să îl permanentizezi ", spune Culiţă Tărâţă, administratoul companiei TCE 3 Brazi.

Eliminarea preavizului, corectă

Angajaţii grupului de firme Interagro, spre exemplu, nu vor fi afectaţi de această modificare. Proprietarul holdingului, Ioan Niculae, susţine că politica internă este aceea de a face angajări cu contracte de muncă pe perioadă nedeterminată. Totuşi, consideră ca fiind corecte măsurile care prevăd încetarea fără preaviz a contractului de muncă şi eliminarea limitei de trei contracte succesive pentru perioada de probă. 

„Încetarea contractului individual de muncă pe durată determinată sau la sfârşitul perioadei de probă, fără preaviz, la iniţiativa oricăreia dintre părţi, fără a fi necesară motivarea acesteia este, în opinia noastră, o măsură corectă pentru ambele părţi contractate", a declarat Ioan Niculae. El susţine că  Interagro nu se confruntă cu fluctuaţii semnificative de personal, deoarece aplică o politică de fidelizare a angajatului. Grupul de firme Interagro cu activităţi în agricultură şi industria chimică şi hotelieră are în acest moment aproximativ 9.000 de angajaţi.  

Totodată, oamenii de afaceri prezenţi în „Forbes 500 Miliardari" sunt de acord şi cu înăsprirea sancţiunilor în cazul angajatorilor care sunt descoperiţi că folosesc forţă de muncă la negru.

Amenzile, bine-venite

Potrivit modificărilor ce urmează să fie aduse Codului Muncii, angajatorii vor plăti o amendă de 20.000 de lei, faţă de 10.000 de lei cât este acum, pentru fiecare salariat angajat fictiv. Pentru mai mult de cinci muncitori folosiţi la negru, respectivul angajator riscă să facă chiar închisoare, pedeapsă nou-introdusă.

„Măsura creşterii amenzilor şi înăsprirea pedepselor pentru nerespectarea prevederilor legale nu pot decât să-i îngrijoreze pe cei care nu le respectă. Considerăm că, deşi sunt foarte dure acestea măsuri, necesită reglementări în completare, cunoscute fiind abuzurile organelor de control", mai spune Ioan Niculae, proprietarul grupului de firme Interagro.

Maria Grapini, proprietarul Pasmatex şi angajator a aproximativ 400 de persoane, consideră că modificările ce urmează să fie aduse Codului Muncii nu vor putea aduce prejudicii angajaţilor dacă se va efectua corect controlul angajatorilor. „Prelungirea perioadei de probă şi preavizul cred că era necesar să se schimbe", a declarat femeia de afaceri.

Important este, spun oamenii de afaceri contactaţi de „Adevărul", ca salariaţii să nu fie priviţi ca pe forţă de muncă, şi atât. „Trebuie să găseşti un echilibru cu angajaţii. Dacă îi consideri parteneri în activitatea întreprinsă, lucrurile merg bine. Dacă îi vezi doar ca pe forţă de muncă, s-ar putea să apară probleme", este de părere Ovidiu Buluc, acţionar şi director general Farmexim. ; Viorela Pitulice, Dragoş Lăzărescu şi Oana Coşman

"Noul Cod îi avantajează pe muncitorii harnici, productivi, oneşti şi îi penalizează pe cei leneşi şi ineficienţi."
Ovidiu Tender
proprietar Grup Tender

"Înăsprirea pedepselor nu poate decât să-i îngrijoreze pe cei care nu le respectă."
Ioan Niculae
proprietar Interagro

"Prelungirea perioadei de probă este benefică, pentru că poţi să cunoşti mai bine omul."
Culiţă Tărâţă
proprietar TCE 3 Brazi

Principalele modificări aduse Codului Muncii

Emil Boc a punctat ieri în Parlament principalele modificări din Codul Muncii  Foto: Marian Iliescu



Una dintre modificările ce vor fi aduse Codului Muncii se referă la extinderea de la 24 la 36 de luni a perioadei pentru care pot fi încheiate contractele pe perioadă determinată. Va fi crescută, totodată, şi perioada de probă pentru funcţiile de execuţie, de la 30 de zile la 90 de zile, dar şi pentru poziţiile de conducere, respectiv până la 120 de zile. Potrivit aceloraşi modificări, se va renunţa, totodată, la limita de trei contracte succesive pentru perioada de probă.

În ceea ce priveşte concediul de odihnă, noul Cod al Muncii prevede scăderea de la 15 zile la 10 zile a perioadei obligatorii pentru concediul neîntrerupt. Contractul individual de muncă  pe perioadă determinată va putea înceta, potrivit noii legi, fără preaviz, la iniţiativa oricăreia dintre părţi.

Cea mai dură pare să fie însă de departe prevederea care vizează diminuarea muncii la negru. Astfel, angajatorii vor fi nevoiţi să scoată din buzunar 20.000 de lei, faţă de 10.000 de lei, în acest moment, pentru fiecare salariat angajat fictiv. Pentru mai mult de cinci muncitori folosiţi de respectivul angajator la negru se introduce pedeapsa cu închisoarea.

Durata maximă legală a săptămânii de lucru va fi de 48 de ore, deşi, în prezent, aceasta poate depăşi acest nivel în anumite sectoare de activitate.

Noul Cod al Muncii prevede totodată, stabilirea criteriilor de performanţă individuală şi majorarea sporului de noapte. În cazul participării salariaţilor la cursuri de formare profesională din iniţiativa angajatorului, costurile vor fi suportate în întregime de acesta din urmă. În societăţile unde nu există organizaţii sindicale, reprezentanţii  angajaţilor vor putea negocia contractele colective de muncă.

Moţiunea de cenzură a Opoziţiei va fi dezbătută săptămâna viitoare

Demersul Guvernului de a-şi asuma răspunderea pe Codul Muncii a stârnit protestele Opoziţiei, care nu numai că a lipsit din plen în timpul discursului premierului Emil Boc, dar a şi depus o moţiune de cenzură. Textul intitulat "Codul Boc - salarii mici, şomaj mare, firme falimentate", a fost semnată de 210 parlamentari ai Uniunii Social-Liberale (USL). Liderul grupului parlamentar al PSD, Mircea Duşa, a explicat că în moţiune este criticată atât procedura de angajare, cât şi fondul modificărilor propuse.

Potrivit social-democratului, proiectul de lege asupra căruia Guvernul şi-a angajat ieri răspunderea afectează grav interesele angajaţilor şi angajatorilor, dar şi piaţa muncii, unde creează instabilitate. Social-democratul a mai spus că parlamentarii USL au depus săptămâna trecută, la Senat, un proiect de lege care conţine modificări ale Codului Muncii, agreate de patronate şi sindicate.

„Oare ce mesaj transmite puterea politică din România, în frunte cu preşedintele Băsescu, cetăţenilor români, ţărilor Uniunii Europene, cancelariilor de peste Ocean, celor de la Fondul Monetar Internaţional de la care încă cere bani pentru clientela politică, când proclamă că Boc trebuie schimbat, pentru ca, a doua zi, aceeaşi putere executivă să pretindă, prin gura şi semnătura omului hulit, că poate promova prin angajarea răspunderii un proiect bun pentru ţară şi pentru români. Doar un mesaj neserios, doar semnale de neîncredere şi de gâlceavă politică", au susţinut iniţiatorii moţiunii. 

Asumarea răspunderii a venit după ce, luni, Guvernul a aprobat opt amendamente la proiectul Codului Muncii, dintr-un total de 144 de propuneri formulate de parlamentarii Coaliţiei.

Birourile Permanente au decis ieri că moţiunea de cenzură va fi citită astăzi şi dezbătută la 16 martie.

Ce reproşează noului Cod părintele legii actuale

Fost ministru al Muncii, Alexandru Athanasiu este cel care a elaborat cea mai mare parte din actualul Cod al Muncii, adoptat în 2003 şi aflat încă în vigoare. Prezent la o dezbatere Adevărul Holding, el a spus că, dacă legea valabilă în ultimii ani proteja angajaţii, Codul Muncii în varianta asumată de Emil Boc „precarizează situaţia salariaţilor", şi mai ales pe cea a personalului aflat în perioada de probă, „care ar trebui să execute mut şi surd, fără să discute, ordinele primite". 

image

Athanasiu susţine că în noua variantă, Codul ar redeveni o „o gazetă de perete, cu sloganuri ca în perioada comunistă", care limitează „nepermis" şi drepturile sindicale.

"Traian Băsescu transmite doar un mesaj neserios, doar semnale de neîncredere şi de gâlceavă politică. "
Mircea Duşa
liderul deputaţilor PSD

Evenimente


Ultimele știri
Cele mai citite