Judecătorii ÎCCJ consideră că situația lui Bănicioiu este „parțial asemănătoare” cu cea a lui Aleksei Navalnîi. Cum argumentează
0Patru judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) compară situația fostului ministru al Sănătăţii Nicolae Bănicioiu, achitat pentru luare de mită şi trafic de influenţă, cu cea a lui Aleksei Navalnîi, opozantul rus care a murit în condiţii suspecte într-o închisoare aflată la Cercul Polar Arctic.
Este vorba de Lia Savonea (preşedinta Instanţei supreme), Mihail Udroiu, Adriana Ispas şi Gheorghe Valentin Chitidean.
Luni, Bănicioiu a fost achitat de completul de cinci judecători al ÎCCJ în dosarul în care era acuzat de trafic de influență. Decizia este definitivă, iar Bănicioiu scapă astfel și de măsura confiscării sumei de 1,3 milioane de lei.
Astfel, cei patru judecători care au votat pentru achitare au pus la îndoială credibilitatea martorilor — denunţători din dosarul lui Bănicioiu, deoarece aceştia erau implicaţi în alte dosare penale.
„Înalta Curte, Completul de 5 Judecători, în opinie majoritară, apreciază că este necesară reliefarea unor nuanţe în ceea ce priveşte modalitatea de evaluarea a credibilităţii martorilor, în ipotezele în care prin poziţia lor procesuală anterioare, ca urmare a celor relatate, aceştia au obţinut unul sau mai multe beneficii de drept substanţial sau procesual”, se arată în motivare.
În context, judecătorii români aduc în discuţie un dosar de la CEDO, deschis de Aleksei Navalnîi împotriva Rusiei, în legătură cu modul în care regimul condus de Vladimir Putin l-a judecat şi condamnat pentru presupuse fraude.
„Tot astfel, în cauza Navalnyy şi Ofitserov contra Rusiei, Curtea Europeană a reţinut că instanţele din procedurile paralele erau în mod evident încurajate de a rămâne în concordanţă, din cauză că orice constatare contradictorie ar fi putut compromite temeinicia ambelor hotărâri.
Astfel, Curtea a considerat că riscul de a pronunţa hotărâri contradictorii a fost un element care a descurajat judecătorii de la rolul de a afla adevărul în cauză şi le-a diminuat capacitatea acestora de a realiza înfăptuirea justiţiei, cauzând astfel prejudiciu ireparabil pentru independenţa, imparţialitatea instanţei şi, mai mult, a capacităţii acesteia de a asigura o procedură echitabilă.
Deopotrivă, Curtea a arătat că disjungerea cauzelor şi, în mod special, condamnarea unuia dintre acuzaţi ca urmare a unei pledoarii de vinovăţie a compromis competenţa acestuia de martor în cauza subsecventă a reclamanţilor (CEDO, hotărârea din 23 februarie 2016, în cauza Navalnyy şi Ofitserov contra Rusiei, parag. 102-109)”, spune Instanţa supremă.
Situația lui Bănicioiu, „parțial asemănătoare” cu cea a lui Navalnîi
Cei patru magistraţi consideră că situaţia lui Aleksei Navalnîi este „parţial” asemănătoare cu cea a lui Bănicioiu.
„Situaţia de fapt reţinută de instanţa de contencios european în cauza Navalnyy şi Ofitserov contra Rusiei este parţial asemănătoare cu cea din prezenta cauză, în care majoritatea martorilor au avut fie calitatea de denunţători, fie au fost coinculpaţi într-o cauză penală paralelă din care a fost disjunsă prezenta cauză.
Diferenţa specifică dintre cele două cauze este că, în general, martorii care au obţinut beneficii substanţiale şi procedurale în cauza disjunsă nu au avut o poziţie procesuală constantă, declaraţiile acestora fiind contradictorii fie în cadrul aceleiaşi faze procesuale (în special în cursul urmăririi penale), fie în faze procesuale diferite”, declară judecătorii.
Revenind la cazul lui Bănicioiu, judecătorii spun că „nu pot ignora” că unele dintre beneficiile substanţiale oferite acestor martori au fost atât de semnificative (netrimiterea în judecată pentru infracţiunea de dare de mită, respectiv reducerea limitelor de pedeapsă), încât sunt susceptibile să pună în discuţie credibilitatea declaraţiilor date de martori în cursul urmăririi penale şi care au fost retractate ulterior.
În esenţă, completul de la Înalta Curte a dispus achitarea lui Nicolae Bănicioiu pe motiv că DNA nu a oferit alte probe care să-l incrimineze, în afara declaraţiilor date de afaceriştii Dorin Cocoş şi Mihaela Irimescu, declaraţii care nu ar fi credibile.
A existat şi un magistrat care nu a fost de acord cu achitarea lui Bănicioiu, şi anume judecătoarea Francisca Vasile. Ea a susţinut că trimiterea la cauza lui Navalnîi de la CEDO nu este utilă, deoarece situaţia din cele două dosare este „eminamente diferită”.
Bănicioiu a fost trimis în judecată de procurorii DNA în 2021
Nicolae Bănicioiu a fost trimis în judecată de procurorii DNA în decembrie 2021, iar dosarul a început să fie judecat un an mai târziu, în 2022.
Fostul ministru este acuzat că ar fi primit de la doi oameni de afaceri 800.000 de euro mită pentru a interveni pentru numirea unor manageri de spital, dar și pentru a aloca bani spitalelor cu care aceștia aveau contracte.
Alături de el a fost trimisă în judecată și Cătălina Alexandra Furtună, acuzată de complicitate la trafic de influenţă şi complicitate la luare de mită.
Potrivit DNA, în perioada 21 decembrie 2012 – 7 aprilie 2015, când era ministru al Tineretului şi Sporturilor, Nicolae Bănicioiu ar fi acceptat promisiunea a doi oameni de afaceri (martori în cauză) şi ulterior ar fi primit în numerar de la unul dintre cei doi suma totală de 1.292.122 lei, reprezentând dividende aferente anului 2013 distribuite de două societăţi comerciale care comercializau bunuri către spitale publice/ institute.
În schimb, spun anchetatorii, Nicolae Bănicioiu ar fi promis că îşi va exercita influenţa asupra ministrului Sănătăţii de la acea vreme, astfel încât să-l determine pe acesta să menţină sau să nu revoce din funcţie manageri de la cinci spitale publice/institute din Capitală şi judeţul Ilfov aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii, cu care firmele controlate de oamenii de afaceri derulau relaţii comerciale profitabile, sau numirea pe funcţia de manager a acelor spitale publice/institute a unor persoane apropiate oamenilor de afaceri.
Cazul Aleksei Navalnîi
Opozantul rus Aleksei Navalnîi, în vârstă de 47 de ani, a murit brusc pe 16 februarie 2024 într-o închisoare rusă din Cercul Polar Arcti.
A fost un jurist, activist și politician rus. Din 2009 a căpătat popularitate în Rusia și în mass-media rusă și cea internațională, criticând corupția și regimul lui Vladimir Putin.
El a organizat demonstrații de amploare promovând democrația și condamnând corupția politică din Rusia, „atacându-l” pe Putin și aliații săi. În 2012, The Wall Street Journal l-a descris pe Navalnîi ca fiind „omul de care Vladimir Putin se teme cel mai mult”.
Opozantul a fost arestat de numeroase ori, cel mai serios caz fiind în 2012, când autoritățile federale l-au acuzat de fraude și delapidări, acuzații respinse de acesta.
În iulie 2013, Navalnîi a fost condamnat la 5 ani de colonie cu regim obișnuit, pentru comiterea infracțiunii delapidare. Fiind reținut chiar în sala de judecată, Navalnîi a fost eliberat a doua zi, printr-o altă decizie de judecată, sub măsura obligării sale de a nu părăsi țara.
Pe 28 februarie 2014, o altă instanță de judecată i-a schimbat sentința lui Navalnîi din interdicție de a părăsi țara în arest la domiciliu până la 28 aprilie. Ulterior, arestul la domiciliu i-a fost prelungit regulat până la 15 februarie 2015. Pe 20 februarie 2015, Navalnîi a fost supus unui arest administrativ pentru 15 zile pentru agitație în metrou.
Pe 20 august 2020, în timpul unui zbor de la Tomsk la Moscova, Navalnîi s-a simțit foarte rău, fiind spitalizat de urgență.
Aleksei Navalnîi a fost căsătorit cu Iulia Navalnaia și au avut împreună doi copii.
Se încarcă comentariile...
