Iulian Frâncu, în topul întreprinzătorilor din Italia
"Italianul care m-a învăţat meserie lucrează acum pentru mine" Emigraţia oferă uneori oportunităţi de necrezut. Şansele lui Iulian Frâncu, acum în vârstă de 35 ani, de a se afirma
"Italianul care m-a învăţat meserie lucrează acum pentru mine"
Emigraţia oferă uneori oportunităţi de necrezut. Şansele lui Iulian Frâncu, acum în vârstă de 35 ani, de a se afirma în comuna natală Hălăuceşti, erau practic zero. Locuri unde încă nu se întâmplă nimic. Nici la Iaşi, unde a încercat să intre în rândul noii clase de mici întreprinzători postrevoluţionare, n-ar fi reuşit prea multe.
A plecat în Italia în 1995 şi s-a angajat "la negru", ca necalificat pe un şantier. Voia să se întoarcă acasă cu 5.000 de mărci pentru a cumpăra o tăbăcărie. Acum are o firmă de construcţii la Torino cu o cifră de afaceri de 8 milioane de euro în 2006, o casă care valorează 600.000 de euro şi a pus pe picioare o asociaţie de firme cu care participă la licitaţii de lucrări publice din Italia. Are 40 de angajaţi, între care şi, culmea ironiei, italianul care l-a învăţat meserie.
Consorţiul
"Din 7 decembrie am înregistrat acest consorţiu, cu numele <> , o asociaţie nonprofit din care fac parte acum 51 de societăţi, majoritatea româneşti, din Torino. Am ales această cale pentru a putea participa la licitaţii de lucrări publice. De la 1 ianuarie, în Italia, nu se mai pot face lucrări publice în subantrepriză, iar pentru a avea acces direct la licitaţii, competitorii trebuie să aibă putere. Cu acest consorţiu îndeplinim toate cerinţele, pentru că se sumează experienţa, forţa economică şi profesională a tuturor asociaţilor. Firmele sunt toate româneşti, multe sunt firme individuale, persoane fizice autorizate cu doi-trei angajaţi. În total, în consorţiu lucrează acum 150 de angajaţi. Mă caută în continuare foarte mulţi din cei 400 de întreprinzători români din Torino. Vor să se înscrie pentru că mă cunosc şi sunt siguri de seriozitatea proiectului." Până anul trecut, firma lui Iulian Frâncu, Dieffe Coperture SRL, a participat la lucrări publice, contracte luate de la antreprenorul general, la două şcoli din Torino şi o sală de sport din Cantalupa. Anul trecut a avut o cifră de afaceri de 8 milioane de euro. Firma are 35 de muncitori şi cinci secretare. "În total, 40 de angajaţi, aproape toţi români. Cel mai mic salariu în firmă este de 1.700-1.800 euro, iar cel mai mare - 2.400 de euro, pe fluturaşul de salariu, la care se adaugă Cassa Edile (Casa Constructorilor - n.r.), al 13-lea salariu etc. Toţi sunt angajaţi cu acte în regulă." Firma lui Iulian Frâncu este specializată, între altele, în dezafectarea acoperişurilor din azbest, lucrări la care firmele italiene nu se prea înghesuie. Azbestul este un material puternic cancerigen. Potrivit statisticilor Inail, în ultimii 5 ani, peste 600 de persoane au murit, în Italia, din cauza unor tumori provocate de expunerea la azbest.
"Dezafectăm acoperişurile cu azbest, dar lucrătorii fac vizite periodice şi toţi au făcut cursuri de formare. Toţi cei care lucrează au atestat de formare profesională pentru acest tip de lucrări, pentru cursuri de 36 ore, iar în timpul lucrărilor, suntem controlaţi permanent de cei de la medicina muncii".
Următoarea mare lucrare pe care o va face Frâncu, 100.000 de metri pătraţi de acoperiş de dezafectat şi de înlocuit, la stabilimentele Iveco din Torino. "Dar facem şi alt fel de lucrări. Restructurări de hale industriale, restructurări şi construcţii de apartamente. Anul trecut, lângă Novara, am predat la cheie 80 de apartamente", spune Iulian Frâncu.
De la Hălăuceşti la Torino
Născut la Hălăuceşti, o comună dintre Paşcani şi Roman, în judeţul Iaşi, cu sonorităţi de pol al sărăciei, Iulian a terminat Liceul de electronică în 1990, dar nu şi-a găsit de muncă în meseria lui. "Fratele meu m-a învăţat atunci să fac croitorie din piele. Am învăţat rapid şi mi-am deschis o firmă la Iaşi cu doi angajaţi. Am venit în Italia pentru că aveam nevoie de 5 milioane de lire pentru a cumpăra o tăbăcărie la Iaşi. Proprietarul mi-a promis că mă aşteaptă cu banii. Am venit cu o viză turistică de o lună, plătită pe piaţa neagră cu 750 de mărci. Am muncit câteva luni în Italia, am pus deoparte cele 5 milioane de lire, pentru că sunt foarte strângător, îmi luasem şi o maşină şi am vrut să plec. Tocmai atunci s-a dat prima Sanatorie, în noiembrie 2005 (legea de regularizare a clandestinilor - n.r.). Patronul mi-a spus să rămân să-mi fac acte. Era <> , căram mortar pentru un zidar la o firmă de construcţii. Într-o zi, un muncitor italian specializat în acoperişuri m-a luat cu el pe acoperiş. Mi-a explicat cum se fac jgheaburile şi toate lucrările. Am învăţat imediat, pentru că experienţa de croitor în piele m-a ajutat să înţeleg imediat <> în tablă. În 1998 ne-am deschis amândoi o societate, 50 - 50 la sută. În 2000 am cumpărat partea lui cu 35 milioane de lire (circa 18.000 de euro). Acum lucrează pentru mine italianul respectiv."
Investiţii
Iulian Frâncu a împlinit 35 de ani pe 6 februarie. Căsătorit, cu doi copii, cel mare are 7 ani, cel mai mic 2 ani şi jumătate. "Băieţii mei vorbesc româneşte", ţine să sublinieze. Are casa lui la Buttigliera, lângă Torino: "Am cumpărat-o în 2001, 300 metri pătraţi, plus o grădină mare, am plătit 180.000 de euro şi am mai făcut restructurări de încă 180.000 euro. Grădină, pivniţă, mansardă. O vilă frumoasă, care acum, la preţurile pieţei, ajunge la circa 600.000 euro. Am o maşină Audi A6 de 60.000 euro, luată în leasing, iar pentru firmă am opt microbuze Fiat Scudo de şase locuri pentru transportul muncitorilor. Sunt mândru că am reuşit să cumpăr şi trei camioane cu macara, fiecare costă 162.000 euro. Două sunt deja achitate". Gânduri mari şi pentru Iaşi, oraşul în care a debutat ca întreprinzător: "Am un proiect frumos la Iaşi. Am cumpărat un teren care a trecut deja aprobarea Puz-ului, unde vom construi 40.000 de mp de birouri comerciale şi circa 200 de apartamente. Este chiar în centrul oraşului Iaşi, la 500 de metri de Iulius Mall."
În căutarea respectabilităţii
Cu siguranţă, românii de pe şantierele italiene nu mai pot fi expediaţi la categoria amărăşteni. Iulian Frâncu este un exemplu de succes. Acum este în etapa consolidării şi a căutării unei recunoaşteri sociale, a respectabilităţii. Anul trecut şi-a dat ultimele examene şi a obţinut la Iaşi o diplomă în ştiinţe politice, la o facultate particulară. Pe 28 ianuarie a primit premiul Mercurio D'Oro, care se oferă firmelor cu rezultate deosebite în activitate. "În motivaţia premiului, pe care l-am primit de la fostul ministru adjunct la lucrări publice din Guvernul Berlusconi, Ugo Martinat, s-a vorbit de o contribuţie importantă la dezvoltarea economică a provinciei Torino", spune mândru Iulian Frâncu. Se aştepta să ajungă aici? "Nu mă aşteptam. Câteodată mă gândesc câte persoane depind de mine...".





















































