În toate cele trei luni de iarnă calendaristică, debitul maxim al Dunării va depăși mediile multianuale

În lunile decembrie, ianuarie şi februarie, debitul maxim al fluviului Dunărea la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) se va situa peste mediile multianuale, potrivit analizei pe trei luni publicate de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA).

Podul peste Dunăre Vidin Calafat. FOTO Daniel Guță / ADEVĂRUL

În general, regimul hidrologic pe râurile interioare va avea valori cuprinse între 30% şi 80% din mediile lunare, însă pe unele râuri se vor înregistra şi valori de sub 30%, potrivit Agerpres, care citează analiza instituției.

Formaţiunile de gheaţă vor avea extinderi şi intensităţi variabile în unele zone din ţară, în funcţie de evoluţia temperaturilor şi a precipitaţiilor.

În luna decembrie 2025 regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse între 50-80% din mediile lunare multianuale, mai mari (80-100%) pe râurile din bazinele hidrografice: Vişeu, Iza, bazinul superior al Jiului şi în bazinul superior şi mijlociu al Bistriţei (afluent al râului Siret) şi mai mici (30-50%) pe râurile din bazinele hidrografice: Tur, Lăpuş, Crasna, Barcău, Crişuri, Bega Veche, Bega, Timiş, Bârzava, Moraviţa, Caraş, Nera, Cerna şi pe râurile din Dobrogea. Cele mai mici valori (sub 30% din normalele lunare) se vor înregistra pe râurile din bazinele hidrografice: Rm. Sărat şi Bârlad.

Începând din a treia decadă a lunii decembrie, este posibilă apariţia formaţiunilor incipiente de gheaţă (gheaţă la maluri, ace de gheaţă, curgeri de năboi - zăpadă îngheţată în albie) pe unele râuri din zona de munte din nordul şi centrul ţării, care se vor extinde şi intensifica treptat şi în alte bazine hidrografice, în funcţie de evoluţia temperaturilor.

„Formaţiunile de gheaţă (gheaţă la maluri, pod de gheaţă, curgeri de năboi şi sloiuri, blocaje de gheţuri) vor avea extinderi şi intensităţi variabile”

În luna ianuarie 2026, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse între 30-50% din mediile lunare multianuale, mai mari (50-80%) pe râurile din bazinele hidrografice: Vişeu, Iza, Someşul Mare, Jiu (exceptând râul Motru), Olt superior şi mijlociu, Argeş, Ialomiţa, Trotuş, Bistriţa, Moldova, Suceava şi pe cursurile Siretului şi Prutului şi mai mici (sub 30% din normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Rm. Sărat şi Bârlad. În luna februarie 2026, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse între 30-50% din mediile multianuale lunare, mai mari (50-80%) pe râurile din bazinele hidrografice: Vişeu, Iza, Jiu superior, Olt superior şi mijlociu, Argeş, Ialomiţa, Trotuş, Bistriţa, Moldova, Suceava, pe cursurile Siretului şi Prutului şi mai mici (sub 30% din normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Rm. Sărat şi Bârlad.

 „În lunile ianuarie şi februarie 2026 formaţiunile de gheaţă (gheaţă la maluri, pod de gheaţă, curgeri de năboi şi sloiuri, blocaje de gheţuri) vor avea extinderi şi intensităţi variabile, în funcţie de evoluţia temperaturilor şi a precipitaţiilor, mai ales pe râurile din zona de munte din nordul, estul şi centrul ţării”, avertizează hidrologii.

Referitor la fluviul Dunărea, la intrarea în ţară (pe secţiunea Baziaş), debitul maxim estimat pentru luna decembrie este de 6.500 metri cubi/secundă (mc/s), mai mare faţă de valoarea medie multianuală de 5.200 mc/s, iar cel minim de 3.500 mc/s. Pentru luna ianuarie, debitul maxim al Dunării este estimat la 5.000 mc/s, iar cel minim la 2.700 mc/s, faţă de media de 4.950 mc/s.

Conform prognozei de specialitate, media lunii februarie este de 5.300 mc/s, în timp ce debitul maxim al Dunării este estimat la 5.500 mc/s, iar cel minim la 2.800 mc/s. Hidrologii precizează că aceste estimări de lungă durată se vor actualiza prin prognoze de scurtă durată care vor fi precedate, în situaţiile în care se estimează posibilitatea depăşirii Cotelor de Apărare, de avertizări hidrologice emise pe baza situaţiei şi a evoluţiei factorilor meteorologici din momentul respectiv.