Horațiu Potra, fiul și nepotul său rămân în arest în dosarul privind destabilizarea României

Horațiu Potra, fiul și nepotul său rămân în arest preventiv, după ce Curtea de Apel București a respins cererile de înlocuire a măsurii, în dosarul privind acuzații grave de atentat la ordinea constituțională.

Horaţiu Potra, fiul şi nepotul său rămân în arest. FOTO: Inquam/George Călin

Horațiu Potra, alături de fiul și nepotul său, Dorian și Alexandru Potra, rămân în arest preventiv, după ce Curtea de Apel București a respins, luni, 15 decembrie, solicitările acestora privind înlocuirea măsurii privative de libertate cu o măsură preventivă mai blândă. Instanța a decis menținerea arestului preventiv până la o nouă verificare a legalității și temeiniciei măsurii, dar nu mai târziu de 30 de zile.

„Constată legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive dispuse faţă de inculpaţii Potra Horaţiu, Potra Dorian şi Potra Alexandru-Cosmin prin Încheierea nr. 90 din data de 28 februarie 2025, pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală în dosarul nr. 462/1/2025”, se arată în soluția publicată pe portalul instanțelor.

Hotărârea nu este definitivă și poate fi contestată în termen de 48 de ore de la comunicare.

Vă reamintim că Horațiu Potra a fost arestat preventiv în 21 noiembrie, fiind acuzat de tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor și nerespectarea regimului materiilor explozive, măsura fiind dispusă și în cazul fiului și nepotului său.

El a fost prins în Dubai în luna septembrie și a acceptat să fie adus în România, fapt care a accelerat procedurile judiciare, în condițiile în care între România și Emiratele Arabe Unite nu există un acord de extrădare.

Care sunt acuzaţiile

Dosarul în care este judecat are implicații majore, mercenarul fiind trimis în judecată alături de fostul candidat la Președinție Călin Georgescu și alți 20 de inculpați, acuzați că ar fi comis infracțiuni grave cu scopul destabilizării României. Potrivit rechizitoriului, în contextul hotărârii Curții Constituționale din 6 decembrie 2024, prin care au fost anulate alegerile prezidențiale, în dimineața zilei de 7 decembrie 2024, Călin Georgescu s-a întâlnit „în condiţii de clandestinitate” cu Horațiu Potra, la un complex de echitație din Ciolpani, județul Ilfov.

Anchetatorii susțin că Potra, care ar fi acționat în zone de conflict internațional și ar fi desfășurat activități de recrutare și instruire paramilitară, l-a sprijinit pe Georgescu atât anterior, cât și pe parcursul campaniei electorale, în vederea pregătirii acesteia.

La întâlnirea de la Ciolpani, cei doi ar fi discutat un plan prin care Potra și persoane din anturajul său, cu pregătire militară, urmau să desfășoare „acţiuni violente cu caracter subversiv”, menite să deturneze manifestațiile pașnice organizate la acel moment.

Procurorii mai arată că, prin contactarea liderului unei organizații radical-naționaliste și prin transmiterea către susținători a unui îndemn „alarmist şi potenţial manipulator” privind continuarea votului, Călin Georgescu ar fi întreținut și consolidat „rezoluţia infracţională” a lui Horațiu Potra.

Conform anchetatorilor,  Horaţiu Potra a coagulat un grup paramilitar format din 21 de persoane, pe care îl conducea, stabilind deplasarea acestora cu șapte autoturisme spre București, unde urmau să declanșeze proteste împotriva autorităților statului, proteste ce ar fi trebuit să fie deturnate în „acţiuni violente apte să desăvârşească politica revizionistă” a lui Călin Georgescu.

În noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, polițiștii au instituit filtre în zone din județele Ilfov și Dâmbovița, precum și în Capitală, iar în urma controalelor au fost descoperite în autoturismele oprite cuțite, pumnale, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, box-uri, topoare, pistoale și materiale pirotehnice extrem de periculoase, cu potențial de a produce explozii puternice, pagube majore, răni grave sau decese.

Concluzia procurorilor este că acțiunile celor 22 de inculpați au pus în pericol securitatea națională, prin crearea unei stări de pericol pentru ordinea constituțională și pentru valorile sociale care protejează exercitarea puterii de stat în condițiile legii.