România produce cercetare, dar nu o transformă în soluții pentru economie. Irineu Darău: Avem nevoie de oameni și instituții pregătite

România produce cercetare, dar nu reușește să o transforme în soluții pentru economie. Este concluzia unei analize care arată că peste 90% dintre cercetători văd parteneriatele cu industria drept principala urgență, într-un sistem în care ideile rămân, de cele mai multe ori, blocate în laborator.

România produce cercetare, dar nu reușește să o transforme în soluții pentru economie

„Transformarea cercetării românești și adaptarea ei la nevoile pieței devin din ce în ce mai mult o nevoie strategică. Fără colaborare și coordonare continuă, ideile riscă să rămână în laborator și să nu reușească să devină soluții pentru oameni și companii. Inițiative precum Future LAB arată că această conexiune este posibilă, creând un pod între cercetare și afaceri. Pentru ca aceste proiecte să funcționeze, avem nevoie de oameni și instituții pregătite și ancorate la tendințele globale”, declară Irineu Darău, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, la lansarea programului național de inovare Future Lab, care reunește 25 de organizații de cercetare și propune un parcurs accelerat de conectare cu mediul economic, mentorat și validare aplicată.

De ce nu ajung ideile din laborator în economie

O analiză realizată de Social Innovation Solutions, organizația care coordonează programul național, scoate la iveală un dezechilibru major: România nu duce lipsă de rezultate valoroase, ci de mecanismele care să le transforme în produse și servicii.

Cercetătorii indică lipsa colaborării cu mediul economic, dificultățile de validare și accesul limitat la finanțare drept principale blocaje. În același timp, 84% spun că alinierea cercetării la nevoile reale ale pieței este esențială.

„Analiza ne-a reconfirmat un adevăr pe care l-am observat în lucrul cu mediul de cercetare: nu ducem lipsă de rezultate valoroase sau de brevete cu potențial real. Ceea ce lipsește este puntea dintre laborator și piață - un limbaj comun între cercetători și industrie și mecanisme concrete care să facă validarea posibilă. Future LAB răspunde exact acestei nevoi: prin competențe, conexiuni și instrumente aplicate, construim condițiile în care cercetarea românească poate face pasul de la potențial la impact real - în economie și în societate”, spune Roxana Cojocaru, Director Executiv Social Innovation Solutions.

Practic, fără o legătură directă cu industria, cercetarea rămâne teorie.

Unde se rupe lanțul și ce lipsește concret

Problema nu este lipsa ideilor, ci trecerea lor din laborator în realitate.

Datele arată că majoritatea proiectelor se opresc la faza de validare în laborator sau în medii controlate (39,5%). Pragul critic este TRL 5 – validarea în condiții reale – unde cele mai multe inițiative se blochează.

Mai departe, fiecare pas spre piață devine tot mai dificil.

Cercetătorii spun clar de ce au nevoie de o colaborare reală cu industria (96%), de evaluarea potențialului economic (92%) și de acces la finanțare publică și privată (88%)

Protecția proprietății intelectuale și strategiile de licențiere sunt menționate de 72%, iar comunicarea către publicul non-academic și mediul economic de 68%, ceea ce arată o orientare clară spre parteneriate, piață și prezentarea eficientă a valorii cercetării.

O concluzie majoră privește traseul de la laborator la prototip, testare și piață. Nivelul tipic de maturizare a rezultatelor de cercetare este validarea în laborator și validarea în mediul relevant (39,5%). De asemenea, analiza comparativă arată că TRL 5 (validarea în mediul relevant) este cel mai dificil nivel de depășit pentru organizațiile publice de cercetare (28%). Iar fiecare dintre TRL6, TRL7 sau TRL8 este identificat ca fiind dificil (20%).

Ce se poate schimba în următoarele luni

Pentru ca ideile să ajungă efectiv pe piață, cercetătorii indică pași clari:

• evaluarea fezabilității comerciale (78%)

• validare tehnică suplimentară (76%)

• parteneriate pentru testare (73%)

• finanțare publică (59%)

• investiții private pentru scalare (46%)

La rândul lor, băncile și companiile spun că au nevoie de soluții rapide și aplicabile.

În ansamblu, analiza Future LAB descrie un ecosistem care clarifică prioritățile și formulează condițiile de care are nevoie mediul de cercetare pentru a accelera transferul tehnologic în România. Parteneriatele cu industria și societatea, validarea în medii relevante, pilotarea, competențele interdisciplinare și infrastructura instituțională sunt direcții cheie pentru a apropia cercetarea de impact economic și societal.