Generalul Patruşev la Bucureşti: Rusia îşi resetează relaţiile cu România?
0„Resetarea” relaţiilor SUA cu Rusia în primul mandat al Administraţiei Obama a pus în mişcare un curent în Europa. O serie de guverne europene au adaptat modelul „resetării” relaţiilor Rusia-SUA la situaţiile lor specifice, iniţiind procese similare în plan bilateral cu Rusia. Printre acestea se numără şi România, drept dovadă vizita la Bucureşti a lui Nikolai Patruşev, şeful Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse.
Săptămâna aceasta, în România s-au aflat doi dintre cei mai informaţi oameni din lume: Nikolai Patruşev, şeful Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, care a condus ani de zile serviciile secrete ruse FSB (fost KGB) şi John Brennan, directorul Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA).
Pe 17 iunie, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patruşev, a avut o întrevedere cu preşedintele român Traian Băsescu la Bucureşti. „Este posibil ca această vizită să se dovedească a fi întâlnirea bilaterală cu cel mai mare impact după 22 de ani de relaţii reci, în care contactele româno-ruse la cel mai înalt nivel au fost excepţional de rare, iar relaţiile în general au fost dificile”, se arată într-o analiză publicată pe site-ul institutului de cercetare şi analiză „The Jamestown Foundation”, de la Washington.
Pe 18 iunie, la o zi după vizita lui Patruşev, directorul CIA, John Brennan, s-a întâlnit la Bucureşti cu Băsescu şi cu şefii serviciilor intern şi extern de informaţii.
În opinia analistului pe teme de securitate Dan Dungaciu, vizita lui Patruşev în România nu ar fi avut loc fără prezenţa şefului CIA la Bucureşti. „Nu îmi imaginez posibilă o vizită a lui Patruşev în România, dacă nu ar fi fost aici şi partea americană, prin şeful CIA. Deci era o chestiune clar controlată, România nu şi-ar fi putut permite să se întâlnească direct doar cu şeful Consiliului de Securitate al Rusiei.“
Generalul Ioan Talpeş, expert în relaţiile internaţionale, consideră, la rându-i, că această vizită nu este întâmplătoare şi poate fi privită din prisma unui semnal pozitiv al Moscovei, în ceea ce priveşte cooperarea bilaterală dintre cele două state.
Pe de altă parte, autorul analizei publicate în „The Jamestown Foundation”, Vladimir Socor, analist politic pe afaceri est-europene, a atras atenţia că „vizita lui Patruşev în sine demonstrează gestionarea abilă de către Băsescu a acestei relaţii deloc uşoare".
„În primul rând, Băsescu a evitat greşeala de a iniţia o «resetare» în relaţiile româno-ruse. În schimb, a aşteptat răbdător până când Moscova însăşi a făcut prima mişcare, dacă nu de «resetare», atunci măcar de dezgheţare a relaţiilor.
În al doilea rând, Băsescu s-a angajat în acest exerciţiu ca preşedinte dovedit pro-SUA, reflectând un consens public solid asupra strângerii relaţiilor cu Washingtonul. Acceptând o deschidere rusă, Bucureştiul ţine în mână cartea unui parteneriat bilateral strategic cu Statele Unite, care funcţionează eficient în cazul României.
În al treilea rând, preşedintele a stabilizat cu succes situaţia internă după criza politică din 2012. Partidul Social-Democrat, care domină puterea, a învăţat să coabiteze cu Băsescu. Moscova a încercat să instige înlăturarea lui Băsescu din funcţie în timpul respectivei crize, atacându-l prin acuzaţii de servitute în faţa Occidentului. Vizita lui Patruşev arată că Moscova a ajuns la concluzia că trebuie să întindă o mână către actuala conducere a României.”
Despre „resetarea” relaţiilor dintre România şi Rusia a scris şi Marius Văcărelu, specialist pe geopolitică, pe blogul său de pe adevarul.ro: „Vizita generalului Patruşev – ani la rând conducător al FSB - a fost importantă, mai ales în contextul zonal”. Pe de altă parte, „relaţia România – Rusia are o particularitate specifică oricărui tip de relaţii internaţionale între un stat foarte puternic şi unul slab: forţa de deschidere politică”, notează specialistul.
„Astfel, orice iniţiativă politică bilaterală de apropiere a Bucureştiului spre Moscova poate fi blocată de Rusia cu un singur deget. În schimb, oricât s-ar opune România, dacă Federaţia Rusă vrea să vină cu iniţiative politice care să mulţumească partea română, ea va reuşi să deschidă uşa şi celui mai nervos rusofob dintre români, deoarece forţa sa este prea mare ca să se împiedice într-o uşă ţinută de un stat mai slab.”
„Este o lege a geopoliticii, astfel încât nimeni să nu se mire: cei mari determină câtă bunăvoinţă întâlnesc statele mici în arena internaţională” Marius Văcărelu, specialist în geopolitică
Mici paşi spre Est
„România face unii paşi clari şi pozitivi spre direcţia de est, iar acest lucru nu poate decât să ne bucure, deoarece una din legile geopoliticii spune că nu poţi să ai duşman o mare putere pe termen lung”, continuă analistul Marius Văcărelu.
El aminteşte de „acţiunea valoroasă a Bucureştiului de a trimite la post la Moscova un ambasador de excepţie (Constantin Mihail Grigorie, n.r.), istoric de formaţie, cu două doctorate în sfera acestei ramuri a ştiinţei, care are mai multe atuuri decât alţi diplomaţi trimişi acolo în ultimii 23 de ani. Rusia, care este o ţară cu un serviciu diplomatic redutabil, cunoaşte acest aspect, şi îl va aprecia, fără îndoială”.
Pe de altă parte, analistul politic pe afaceri est-europene Vladimir Socor atrage atenţia asupra memorandumului de cooperare între Consiliul de Securitate al Rusiei şi Consiliul Suprem de Apărare a Ţării din România, semnat de generalul Patruşev şi de consilierul de securitate naţională al preşedintelui Traian Băsescu, Iulian Fota.
De la memorandumul cu România la reconcilierea cu SUA
Semnarea memorandumului este motivul declarat public pentru prezenţa lui Patruşev la Bucureşti. Insă analistul militar Ion Petrescu se arată sceptic cu privire la acest lucru.
„Rostul prezenţei la Cotroceni a generalului Nikolai Patruşev este altul. Vladimir Putin ştie să îşi facă bine temele.” Ion Petrescu, analist militar
„Recent, la postul de televiziune Rusia de Azi/RT, în limba engleză, a folosit pretextul unei întâlniri cu jurnaliştii pentru a trimite un semnal clar Statelor Unite, vizând promovarea unei politici de conciliere reciprocă, bazată pe compromisuri negociate. Dintr-o asemenea perspectivă a venit şi generalul Patruşev la Bucureşti”, scrie Ion Petrescu, într-un comentariu pe blogul său de pe adevarul.ro.
Dialogul româno-rus, imperios necesar
Indiferent de motivul prezenţei lui Patruşev la Bucureşti, analistul militar consideră necesar un dialog, între liderul de la Kremlin şi cel de la Cotroceni.
În acest context, specialistul în geopolitică Marius Văcărelu notează: „Apreciez că relaţiile dintre cele două state se vor îmbunătăţi. Trebuie făcuţi anumiţi paşi, dar teama mare este că generaţia actuală de politicieni nu ştie să facă ceea ce trebuie”. Mai mult, Văcărelu consideră că „este necesar ca mâna ce ar trebui întinsă de la Moscova să nu aibă mănuşi, dar nici să nu încerce să frângă mână mai slabă a Bucureştiului”.
În aceeaşi notă, analistul pe teme de securitate Dan Dungaciu a scos în evidenţă trăinicia raportului româno-rus, dar şi natura complicată a acestuia: „Relaţia bilaterală dintre România şi Rusia nu se poate desface. Se poate deschide, desigur, nimeni nu are nimic împotriva acestui lucru, dar nu ştiu cum ar putea evalua chestiunile importante, care sunt complicate, de pe agenda de lucru a celor două state”.
Marius Văcărelu, specialist în geopolitică: România şi Rusia, o prea lungă stagnare
Ce caută în Balcani şefii marilor servicii secrete
Ion Petrescu, analist militar: Liderul de la Kremlin resetează relaţiile cu omologul român!
Se încarcă comentariile...
