Fugarii celebri ai României. Cum au reuşit să scape VIP-urile penale de sub nasul autorităţilor

Sebastian Ghiţă este ultimul VIP de pe lista fugarilor celebri ai României, care au reuşit să dea cu tifla autorităţilor. El a reuşit să dispară fără urmă exact în ultima zi în care mai beneficia de imunitate. De notorietate sunt cazurile lui Omar Hayssam, „Guru“ Bivolaru sau Frantisek Priplata.

Vizat de patru dosare penale, Sebastian Ghiţă se alătură altor VIP-uri care au ales să fugă decât să-i înfrunte pe procurori sau judecători.

După ce l-au căutat zece zile pentru a îl audia într-una dintre anchetele ce îl vizează, procurorii DNA au cerut arestarea în lipsă a lui Sebastian Ghiţă, invocând faptul că acesta se sustrage controlului judiciar valabil într-unul dintre procesele pe care fostul deputat le are la Curtea Supremă. Numai că Ghiţă s-a făcut nevăzut. Capturat în Serbia, fostul deputat ar putea fi extrădat în aproximativ o lună.

Ghiţă nu este însă primul fost parlamentar care dă bir cu fugiţii, dar este primul care reuşeşte să dispară de sub control judiciar. Înaintea sa au mai „dezertat“ deputaţii Mihai Boldea, Mihai Tânjală şi Gabriel Bivolaru.

Omar Hayssam, capturat după 7 ani

Cel mai faimos fugar rămâne totuşi Omar Hayssam. Omul de afaceri sirian a fost arestat, în 2006, în dosarul răpirii jurnaliştilor români în Irak. În timpul anchetei, a fost lăsat în libertate, după ce a convins instanţa că suferă de o boală incurabilă, care nu poate fi tratată în spitalele penitenciarelor. Comisia de expertiză medico-legală a consemnat, în raportul său, că tratamentul pentru pacientul Omar Hayssam nu poate fi realizat în reţeaua penitenciarelor, ci doar în unităţi oncologice aparţinând Ministerului Sănătăţii. Însă la termenele de judecată care au urmat, Hayssam nu s-a prezentat în faţa instanţei, avocaţii săi invocând faptul că acesta era programat la şedinţe de chimioterapie. Hayssam a reuşit să fugă din România la bordul navei siriene „Iman T“, care l-a avut drept căpitan pe Youssef Abd Al-Razzaq Tartoussi şi era încărcat cu ceapă şi componente de macarale. Căpitanul navei a recunoscut că a fost plătit cu 800 de euro de Omar Hayssam, înregistrat sub numele fratelui său, Omar Samir, pentru a fi lăsat într-o cabină a vasului.

În 2008, Hayssam a fost capturat de autorităţile siriene şi încarcerat, el având de executat o pedeapsă de patru ani, primită în Siria, pentru infracţiuni la legea siguranţei statului.
Sirianul a fost adus în România abia în 2013, în baza unui acord de extrădare încheiat cu Siria.
Omar Hayssam a fost condamnat de instanţele din România în patru dosare: 20 de ani de închisoare pentru răpirea jurnaliştilor în Irak, 16 ani de închisoare în dosarul "Volvo Truck", 3 ani de închisoare în dosarul "Foresta Nehoiu", 2 ani de închisoare pentru trecerea frauduloasă a frontierei.

Nicolae Popa, extrădat din Indonezia

Alt fugar, capturat şi adus în ţară după zece ani, este Nicolae Popa, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul FNI. Popa a fugit din ţară după prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii în anul 2000. El a fost arestat pe 1 decembrie 2009 în Jakarta (Indonezia) şi extrădat în România pe 21 aprilie 2011. În lipsa unui acord de extrădare între Bucureşti şi Jakarta, a fost necesară aplicarea unei proceduri speciale, pentru care a trebuit să-şi dea acordul preşedintele Indoneziei.

Popa a fost director al grupului de firme Gelsor şi membru al Consiliului de Încredere al Sov Invest, societatea de administrare a FNI. Decizia definitivă şi irevocabilă în dosarul prăbuşirii FNI a fost dată în 4 iunie 2006, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Mihai Necolaiciuc, arestat de Departamentul american pentru Imigrări

Condamnat pentru devalizarea CFR Marfă, Mihai Necolaiciuc a reuşit şi el să stea ascuns 6 ani înainte să fie prins de autorităţi.

Necolaiciuc a fost numit la conducerea CFR în anul 2000, de către ministrul transporturilor de atunci, Anca Boagiu. Poliţia a demarat cercetările în cazul lui Necolaiciuc în 2004, la scurt timp după ce acesta a fost înlăturat din funcţia de director al CFR SA. Pe 4 februarie 2005, Mihai Necolaiciuc, asupra căruia nu se emisese încă mandat de arestare, a ieşit din ţară pe la Vama Albiţa către Republica Moldova. După ce a stat o perioadă în Republica Moldova, Necolaiciuc a plecat în Austria, unde nu a stat prea mult. În final, Necolaiciuc s-a refugiat în SUA.

Mihai Necolaiciuc a fost arestat de Agenţii Departamentului american pentru Imigrări la data de 17 iunie 2009. Locuia în West Palm Beach din februarie 2007 şi era proprietarul a trei apartamente amplasate in zone exclusiviste, evaluate la circa 1,2 milioane de dolari. Până în 2009, americanii au refuzat să-l aresteze şi să-l extrădeze, în ciuda insistenţelor autorităţilor române, Interpol Washington refuzând să răspundă oricărei solicitări venite din România în ceea ce-l priveşte pe Necolaiciuc. El a fost extrădat abia în aprilie 2011.

Gregorian „Guru“ Bivolaru, pe lista celor mai căutaţi infractori

Liderul spiritual al Mişcării de Integrare în Absolut (MISA), Gregorian „Guru“ Bivolaru, a stat ascuns timp de 12 ani înainte să fie capturat. Bivolaru a vrut să fugă din România, prima oară, în 28 martie 2004, în timp ce era  urmărit penal pentru act sexual cu un minor. Bivolaru a încercat să iasă ilegal din ţară, ajutat de un vameş, însă a fost prins de poliţiştii de frontieră de la punctul de trecere Nădlac. A fost arestat şi apoi pus în libertate din cauza unor vicii de procedură.
La 4 iunie 2004, Bivolaru a fost dat în urmărire generală după ce s-a sustras urmăririi penale.
În aprilie 2005, liderul MISA a fost arestat în Suedia, iar şapte luni mai târziu autorităţilor române li s-a respins cererea de extrădare a acestuia pe motiv că fondatorul MISA primise azil politic.

La începutul luni 2016, Gregorian Bivolaru figura pe lista Agenţiei poliţiei europene (Europol) alături de cei mai căutaţi infractori, printre care şi Salah Abdeslam, căutat la acea vreme pentru implicare în atacurile teroriste comise la Paris în noiembrie 2015.
Pe 26 februarie 2016, Bivolaru a fost prins de autorităţile franceze în timp ce se afla la un târg de carte în Paris. Pe parcursul judecării cererii de extrădare, autorităţile suedeze au informat magistraţii francezi că îl menţin pe Gregorian Bivolaru ca azilant. Ulterior, autorităţile române au făcut toate demersurile pentru extrădarea sa.

Frantisek Priplata, protejat de autorităţile cehe

Cehul Frantisek Priplata, condamnat pentru instigare la asasinarea lui Virgil Săhleanu, liderul sindical al combinatului Tepro Iaşi, nu a putut fi capturat de autorităţi.
Atacul împotriva liderului de sindicat a fost negociat direct de Frantisek Priplata cu patronul unei firme pază, Cătălin Ciubotaru, după cum rezultă din sentinţa prin care afaceristul ceh a fost condamnat, în 2005, la 8 ani de închisoare pentru instigare la omor.

Priplata a fost pus în libertate în timpul procesului, în baza unei adeverinţe medicale eliberate de Spitalul Clinic Judeţean din Oradea, astfel că, atunci când s-a dat o soluţie definitivă în procesul său, acesta fugise deja în ţara natală, Cehia.

Încercările repetate ale autorităţilor române de a-­l extrăda pe Priplata au eşuat, iar un tribunal din Cehia a blocat şi posibilitatea ca el să­îşi ispăşească pedeapsa în ţara sa natală. Ambasada Republicii Cehe susţinea că autorităţile române nu au făcut solicitări prin biroul său de la Bucureşti pentru extrădarea lui Frantisek Priplata şi că Tribunalul din Brno a refuzat defintiv să recunoască hotărârile instanţelor româneşti.

Dinel Staicu şi-a schimbat numele ca să nu fie oprit la graniţă

Fostul şef al SIF Oltenia Dinel Staicu a reuşit să fugă din ţară schimbându-şi numele, în Dinel Nuţu, cu doar câteva zile înainte de a fi condamnat definitiv, în 2011, la şapte ani de închisoare în dosarul privind fraudarea Băncii Internaţionale a Religiilor.

Omul de afaceri a fost de negăsit, astfel că instanţa de executare a pedepsei l-a dat în urmărire naţională, pe vechiul nume.
Între timp autorităţile au aflat că acesta şi-a schimbat numele. Ulterior, Dinel Nuţu a fost prins pe 19 aprilie 2011, în localitatea Mako din Ungaria.

În 22 februarie, Curtea de Apel Bucureşti a decis încetarea procesului penal pornit împotriva lui Dinel Staicu, anularea mandatului de executare a pedepsei de şapte ani de închisoare emis pe numele acestuia şi a dispus punerea de îndată în libertate a condamnatului, întrucât există autoritate de lucru judecat, în sensul că o altă instanţă s-a pronunţat pe acuzaţiile faptice aduse omului de afaceri craiovean.
Dinei Staicu nu a scăpat însă de închisoare. Pe 25 septembrie 2014, el a fost condamnat de Curtea Supremă la 5 ani de închisoare pentru dare de mită după ce s-a arătat dispus să dea 1,2 milioane de euro şpagă pentru a scăpa de o altă pedepasă cu închisoarea.

Pe 10 iunie 2015, Staicu a fost condamnat la alţi 9 ani de închisoare de Curtea de Apel Bucureşti, în dosarul deschis de procurorii anticorupţie pentru fraudarea patrimoniului SC Transgaz SA Mediaş cu peste 11 milioane de euro.