Este oficial! România, obligată să preia migranți și să le ofere casă și masă

Toate țările UE, inclusiv România, vor fi nevoite să asigure condiții de cazare, sprijin umanitar, acces la servicii medicale și integrarea în câmpul muncii a migranților dacă acestora nu le este refuzat statutul de refugiat, a decis Parlamentul European. 

Foto Arhivă

Parlamentul European a adoptat zece acte legislative pentru a reforma politica de migrație și azil a Uniunii. Unul dintre ele prevede că statele UE vor împărți povara migranților, iar dacă un stat este într-o situație de criză are dreptul de a cere ajutor financiar sau relocarea migranților care au sosit în țara respectivă. Mai exact, toate țările UE, inclusiv România, vor fi nevoite să asigure condiții de cazare, sprijin umanitar, acces la servicii medicale și integrarea în câmpul muncii a migranților.

Chestorul Marian Tutilescu, fostul șef al Departamentului Schengen din MAI, a explicat pentru „Adevărul” cum va funcționa practic acest sistem care a și fost testat în România. Practic, situația unui migrant nu va mai fi decisă de o instanță, ci pe cale administrativă, adică de un polițist. „Sigur, în eventualitatea unei decizii de returnare, migrantul o va putea contesta în instanță, iar cazurile se vor rezolva mai repede. În plus, respectivul migrant va putea opta pentru returnarea voluntară și atunci primește și niște bani”, a precizat Marian Tutilescu.

Controale rapide

Pentru a ajuta țările Uniunii aflate sub presiunea fluxurilor de migranți, restul statelor vor putea să contribuie prin transferul de solicitanți de azil sau beneficiari de protecție internațională pe teritoriul lor, prin contribuții financiare sau prin sprijin operațional și tehnic. Vor fi actualizate și criteriile potrivit cărora se stabilește statul membru responsabil de examinarea cererilor de protecție internațională (așa-numitul „Regulament Dublin”). Regulamentul privind situațiile de criză și forță majoră introduce un mecanism de intervenție în situațiile în care sosirile cresc brusc. Astfel, țările Uniunii care se confruntă cu un număr excepțional de persoane care sosesc din țări terțe se pot baza pe solidaritatea și sprijinul celorlalte țări. Noile norme vizează și instrumentalizarea migranților, adică situațiile în care ei sunt folosiți de țări extracomunitare sau de actori nestatali ostili care urmăresc destabilizarea Uniunii. „Într-o situație de criză, statul membru care se confruntă cu o astfel de situație ar trebui să aibă posibilitatea de a solicita din partea altor state membre măsurile de sprijin și de solidaritate care sunt cele mai potrivite pentru nevoile sale în scopul gestionării situației și care presupun o solidaritate sporită în comparație cu cea prevăzută în Regulamentul (UE) 2024/...+ pentru a atenua responsabilitatea statului membru privind gestionarea unei situații de criză. Măsurile sporite de solidaritate și de sprijin ar putea lua forma unor relocări intra-UE, a unor contribuții financiare, a unor măsuri de solidaritate alternative sau a unei combinații între acestea”, se arată în Regulament.

Persoanele care nu îndeplinesc condițiile pentru a intra pe teritoriul Uniunii vor fi supuse unei proceduri de verificare prealabilă (screening). Astfel, li se va verifica identitatea, li se vor colecta date biometrice (sistemul Eurodac) și vor fi supuse unui control de securitate și unui examen medical. Întreaga procedură va dura maximum șapte zile. Statele membre vor avea obligația de a introduce mecanisme independente de monitorizare, pentru a asigura respectarea drepturilor fundamentale.

„La nivelul întregii Uniuni se va stabili o nouă procedură comună de acordare și retragere a protecției internaționale. Procesarea cererilor de azil la frontierele UE va trebui să se facă mai rapid în viitor, cu termene-limită mai scurte pentru solicitările nefondate sau inadmisibile. (...) Datele persoanelor care sosesc neregulamentar în Uniune, inclusiv amprentele digitale și imaginile faciale pentru cei cu vârsta de peste șase ani, vor fi înregistrate în baza de date Eurodac, care va fi reformată. Autoritățile vor putea să menționeze și dacă o persoană poate reprezenta un risc de securitate, a avut un comportament violent sau arme asupra sa”, arată Parlamemtul European într-un comunicat.

Standardele de calificare pentru obținerea protecției internaționale

Parlamentul a aprobat și noi standarde uniforme pentru toate statele membre, care se vor aplica la recunoașterea statutului de refugiat sau de persoană eligibilă pentru protecția subsidiară. Persoanele care se califică pentru protecție vor beneficia totodată de o serie de drepturi conform acelorași standarde. Statele membre vor evalua situația din țara de origine pe baza informațiilor primite de la Agenția Uniunii Europene pentru Azil. Statutul de refugiat va fi reexaminat periodic. Persoanele care solicită protecție vor trebui să rămână pe teritoriul statului responsabil cu prelucrarea cererii lor sau al statului în care a fost acordată protecția.

Statele membre vor trebui să le asigure solicitanților de azil standarde de primire echivalente în ceea ce privește, de exemplu, condițiile de locuit, educația și asistența medicală. Solicitanții de azil înregistrați vor putea începe să lucreze cel târziu la șase luni după depunerea cererii. Condițiile de detenție și restrângerea dreptului la liberă circulație vor fi reglementate, pentru a-i descuraja pe solicitanți să se mute dintr-o țară a Uniunii în alta.

„După ce pachetul legislativ va fi aprobat oficial de Consiliu, cele zece acte legislative incluse vor intra în vigoare după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Regulamentele se vor aplica după doi ani. În cazul Directivei privind condițiile de primire, statele membre vor avea la dispoziție doi ani pentru a modifica legislația națională”, precizează Parlamentul European.