Drona prăbușită în România a lovit și în încrederea europenilor, arată o analiză New York Times despre „eșecul în protejarea teritoriului NATO”

Țările de pe flancul estic al NATO, inclusiv România, se confruntă cu o creștere accentuată a tensiunilor după incidente repetate atribuite Rusiei. Căderea unei drone pe teritoriul României a devenit un simbol al fragilității regionale, în timp ce Europa caută garanții suplimentare de securitate.

Președintele României, la locul prăbușirii dronei. FOTO FB Nicușor Dan

Statele europene aflate în proximitatea Rusiei trăiesc o creștere accentuată a anxietății de securitate, pe măsură ce Moscova își intensifică agresivitatea, iar viitorul angajamentului american în Europa rămâne incert arată o analiză New York Times.

Lideri din Polonia, statele baltice, Finlanda, Suedia și România avertizează că Rusia testează constant limitele NATO, iar alianța trebuie să răspundă mai ferm.

Pentru România, incidentul de la Galați a fost o confirmare a vulnerabilităților regionale, arată analiza NYT. Deși găzduiește trupe americane și un sistem antirachetă NATO, România rămâne expusă riscurilor generate de conflictul din Ucraina.

Incidentul a fost perceput ca un semnal clar că războiul se poate extinde neintenționat, iar capacitatea NATO de a proteja statele membre este pusă la încercare.

Europa se teme că Rusia testează reacția NATO

Țările baltice, Polonia, Finlanda și România solicită alianței o prezență militară mai robustă și reacții mai rapide în fața provocărilor rusești, se mai arată în analiză. Liderii regionali avertizează că Rusia testează limitele NATO, iar incidente precum cel din România nu mai pot fi tratate ca simple „derapaje”.

În paralel, unele capitale europene privesc cu îngrijorare și spre Washington, temându-se că eventuale schimbări politice ar putea afecta predictibilitatea sprijinului american.

Diplomații occidentali insistă că NATO rămâne angajată în apărarea fiecărui stat membru, însă în culise se discută intens despre necesitatea unor planuri de reacție mai clare și a unei distribuiri mai eficiente a forțelor, reiese din aceeași analiză. 

Amintim că NATO a condamnat Rusia după ce o dronă a lovit vineri, 29 mai, o clădire rezidențială din România, provocând rănirea a două persoane. Oficialii Alianței afirmă că răspunsul este probabil să se concentreze pe consolidarea apărării flancului estic, îmbunătățirea capacităților de interceptare a dronelor și, eventual, pe consultări în baza Articolului 4, fără a se ajunge la activarea clauzei de apărare colectivă prevăzute de Articolul 5, scrie agenția AFP într-o analiză.