Dezbatere pe marginea volumului “Securitatea contra Radio Europa Liberă”, semnat Richard H. Cummings
0
Facultatea de Istorie a găzduit azi un eveniment prilejuit de lansarea cărţii “Securitatea contra Radio Europa Liberă”, semnată de autorul american Richard H. Cummings.
La dezbaterea moderată de Ion M. Ioniţă, redactor-şef al revistelor Historia şi Foreign Policy România (Adevărul Holding), au luat cuvântul Richard H. Cummings, Adrian Cioroianu, jurnalistul Ovidiu Nahoi şi doi dintre cei care înainte de 1989 ne vorbeau din spatele microfoanelor Europei Libere: Liviu Tofan şi Emil Hurezeanu.
Discuţia invitaţilor s-a oprit asupra mai multor aspecte ale istoriei cu ”rezonanţe mitologice” ale fenomenului Europa Liberă, de la misiunea asumată a radioului de a reprezenta un mediu liber într-o lume neliberă, la generoasa finanţare americană de care a beneficiat acesta, şi până la pericolele şi ameninţările ce planau permanent asupra vorbitorilor – s-a discutat intens pe tema atentatului cu bombă din februarie 1981, operă a Securităţii.
Liviu Tofan a subliniat că în România, o ţară în care manifestările anticomuniste au fost insulare, necoagulate, Europa Liberă a fost ”singura formă de protest organizată şi eficientă”. Ovidiu Nahoi şi Adrian Cioroianu, studenţi pe vremea când Europa Liberă era un simbol al rezistenţei anticomuniste, şi-au amintit nostalgic despre entuziasmul şi religiozitatea cu care ascultau emisiunile Radioului.
Una din concluziile cărţii lui Richard Cummings este că Securitatea românească a avut poziţia cea mai dură, cea mai brutală vis-a-vis de Radio Europa Liberă, profesorul Ciorianu fiind de părere că acest fapt se datorează unei specificităţi a comunismului românesc, a laturii sale naţionale foarte pronunţate. Autorul a venit cu o dezvăluire interesantă în cursul dezbaterii, povestind celor de faţă cum, după schimbarea regimului din România, foşti agenţi ai securităţii i-au mărturisit că exista în rândul lor o reţinere, o frică faţă de misiunile de infiltrare la Europa Liberă, aceştia temându-se că vor fi ”contaminaţi” de spiritul şi convingerile occidentale.
Dezbaterea a beneficiat de participarea activă a celor din sală, majoritatea studenţi ai facultăţii de istorie, care au adresat mai multe întrebări invitaţilor. Una din problemele interesante ridicate în cursul schimbului de idei dintre invitaţi şi public a fost aceea a rolului pe care Radio Europa Liberă l-ar fi avut în ”promovarea” lui Ion Iliescu în poziţia de posibil succesor al lui Ceauşescu. Emil Hurezeanu a explicat că analiştii occidentali au fost primii care l-au descoperit pe Iliescu în lumina de reformator de factură gorbaciovistă, vorbitorii de la radio preluând informaţii deja existente în presa occidentală cu privire la schimbările ce puteau surveni în România.
La sfârşitul dezbaterii, Richard Cummings a mărturisit că se poate simţi într-un fel victorios prin faptul că, după 1981, a reuşit să protejeze Radioul de alte atentate ce au fost plănuite. În schimb, el, dar şi restul invitaţilor, au încă nenumărate întrebări cu privire la relaţia tensionată dintre Securitate şi Radio Europa Liberă, mai ales în condiţiile în care documentele din arhiva Securităţii n-au fost nici până azi oferite spre cercetare. În privinţa acestui fenomen extrem de important din istoria recentă a României, suntem încă în căutare de răspunsuri.
Se încarcă comentariile...
