Curtea Supremă a amânat pentru 5 iunie pronunţarea sentinţelor definitive în dosarul „Gala Bute”
0
Curtea Supremă a decis să amâne pentru ziua de 5 iunie pronunţarea sentinţelor definitive în dosarul „Gala Bute”, dosar în care, în primă instanţă, Elena Udrea a fost condamnată la şase ani cu executare, iar Rudel Obreja a primit o condamnare de cinci ani cu executare. Procurorul DNA a cerut pedepse sporite, cu executare, pentru toţi inculpaţii.
La ultimul termen, procurorul DNA a cerut pedepse sporite pentru toti inculpaţii, şi ca acestea să fie cu executare, afirmând că pedepsele date de instanţa de fond sunt orientate spre minim şi nu corespund faptelor săvârşite de inculpaţi.
În martie 2017, Elena Udrea a fost condamnată la 6 ani de închisoare cu executare de către magistraţii de la Curtea Supremă pentru infracţiunile de luare de mită şi abuz în serviciu. Mai mult, instanţa a mai decis ca Elena Udrea să plateasca aproape 3 milioane de euro despagubiri. Procurorul DNA a cerut o pedeapsă sporită pentru fostul ministru al Dezvoltării, afirmând că, prin acţiunile sale a generalizat practica ilegală ca firmele să pltească comisioane pentru a obtine contracte din bani publici. „Pentru inculpata Elena Udrea cerem Instanţei să aibă în vedere că sunt fapte săvârşite într-o perioadă lungă de timp, a implicat persoane de încredere, cărora le delega atribuţii, tocmai pentru a evita tragerea sa la răspundere,
Rudel Obreja, fost presedinte al Federatiei Romane de Box, a primit 5 ani de închisoare cu executare pentru luare de mită şi evaziune fiscală. Pentru acesta DNA a cerut o pedeapsă orientată spre mediu, motivând că "nu şi-a recunoscut faptele, şi a plasat responsabilitatea pentru spălare de bani către alte firme". Tudor Breazu, prieten al Elenei Udrea, administratorul terenurilor de la Nana deţinute de fostul ministru, a fost condamnat la 3 ani de închisoare, de asemenea, cu executare.
În acelaşi dosar, Stefan Lungu, fost consilier al Elenei Udrea, a fost condamnat la o pedeapsă de un an şi şase luni cu suspendare, Gheorghe Nastasia, fost secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, a primit o condamnare de patru ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere, Ana Maria Topoliceanu, fost director al Companiei Naţionale de Investiţii, trei ani de închisoare cu suspendare şi Dragoş Marius Botoroaga, administratorul unei firme, doi ani şi sase luni cu suspendare.
Ion Ariton, fost ministru al Economiei, a fost achitat pentru acuzaţiile de participatie improprie la abuz în serviciu şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite. Acesta a fost acuzat de procurori că ar fi determinat reprezentanţii a zece companii de stat să sponsorizeze ilegal, cu o sumă de peste 1,7 milioane lei, organizarea Galei Bute de către firma lui Rudel Obreja. La ultimul termen, acesta a declarat în faţa judecătorilor că "mă consider nevinovat. Eu nu am încălcat legea. Sponsorizarile au fost făcute legal”.
Gala Bute a avut loc în data de 9 iulie 2011, atunci când Lucian Bute îl învingea pe francezul Jean-Paul Mendy, păstrându-şi centura IBF la categoria supermijlocie. Tot în anul 2011, cotidianul Gazeta Sporturilor începea seria dezvăluirilor despre actele de corupţie din jurul organizării acestui eveniment.
Istoric dosarului
Potrivit DNA, Udrea a coordonat un sistem prin care persoanele cele mai apropiate ei, şi anume Lungu, Topoliceanu, Nastasia şi Breazu, au primit, cu ştiinţa sa, sume de bani de la reprezentanţii unor societăţi comerciale pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de ministerul pe care inculpata îl conducea.
Anchetatorii spun că sumele obţinute au intrat fie nemijlocit în patrimoniul Elenei Udrea (în numerar ori prin plata unor bunuri şi servicii), fie în patrimoniul unor persoane indicate de aceasta (organizaţia Bucureşti a PDL şi Rudel Obreja).
Udrea mai este acuzată că a determinat alţi funcţionari din minister să îşi încalce atribuţiile, cu prilejul achiziţiei de servicii de publicitate la 'Gala Bute', prejudiciind bugetul instituţiei şi creând un folos necuvenit pentru Rudel Obreja.
Elena Udrea a urmărit ultimele termene ale procesului din Costa Rica
De la începutul lunii februarie a acestui an, fostul ministru al Dezvoltării şi principalul inculpat în acest dosar, Elena Udrea se află în Costa Rica, alături de buna ei prietenă, fosta şefă DIICOT, Alina Bica. La termenele din acest dosar, după această dată, apărătorii Elenei Udrea au încercat să motiveze absenţa acesteia de la termenele de judecată invocând starea de sănătate a clientei lor. Completul de cinci judecători de la Curtea Supremă a respins însă de fiecare dată cererile avocaţilor de a depune de la dosar expertizele medicale efectuate în Costa Rica. Fostul ministru al Dezvoltării a transmis însă, pe mai multe canale media, că este însărcinată, iar în urmă cu două săptămâni a susţinut că a pierdut unul dintre gemeni, şi că medicii i-au recomandat o perioadă de odihnă totală.
Ulterior, Elena Udrea declara pentru un post TV că nu se gândeşte la o condamnare în acest dosar şi ia în calcul o reîntoarcere în ţară. „De ce să ne gândim la un lucru atât de abuziv? Să ne gândim că o să am parte de o judecată corectă (...) şi într-o astfel de situaţie nu pot să fiu decât achitată. Eu la asta mă gândesc. Îmi dă speranţe că Orban a fost achitat. Avea acuzaţie că ceruse bani, îmi aduce mari speranţe că în două dosare în care sunt acuzată că am primit bani şi eu voi fi achitată".
La termenele ulterioare însă avocaţii fostului ministru al Dezvoltării au susţinut în faţa instanţei că Elena Udrea beneficiază de statutul de refugiat politic în Costa Rica. „Din ’89 şi până în prezent, nu cred ca a mai existat situaţia ca un fost demnitar al statului român să primească statutul de refugiat politic într-un stat membru al convenţiilor internaţionale. Elena Udrea are în prezent reşedinţa în Costa Rica, iar ea beneficiază de cel mai larg exerciţiu al drepturilor prevăzute de statul în care se află”, a susţinut avocatul Elenei Udrea. „„Solicităm în mod insistent ca udrea Elena Gabriela să fie audiată de instanţa de apel şi să i se acorde şi ultimul cuvânt folosind mijloacele de comunicare modernă sau cel al comisiei derogatorie”, a susţinut acesta.
Magistraţii Curţii Supreme au respins această cererile repetate de audiere înaintate de apărătorul Elenei Udrea, susţinând că „din înscrisuri nu rezultă că a dobândit statutul de refugiat politic ci doar a aplicat pentru dobândirea lui”. Chiar şi la ultimul termen, judecătorii Curţii Supreme au respins cererea Elenei Udrea de a fi audiată, fie prin comisie derogatorie sau prin mijloace tehnice, argumentând că lipsa acesteia de la termenele de judecată este „consecinţa directă a deciziei inculpatului de a părăsi ţara”.
De menţionat este şi faptul că în motivarea sentinţei din martie 2017 în cazul pedepsei acordate Elenei Udrea, completul de trei judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a considerat, ca elemente atenuante, faptul că aceasta nu a avut antecedente penale şi că s-a prezentat la toate termenele de judecată.
Se încarcă comentariile...
