Curtea de Apel Bucureşti, aşteptată să decidă luni cine plăteşte prejudiciul de 1 miliard de lei din dosarul „Ferma Băneasa”

Curtea de Apel Bucureşti este aşteptată să decidă luni cine trebuie să plătească prejudiciul de aproape un miliard de lei din dosarul „Ferma Băneasa”, dosar în care omul de afaceri Puiu Popoviciu a fost condamnat la 7 ani de închisoare cu executare.

Omul de afaceri Gabriel „Puiu” Popoviciu a fost condamnat, pe 2 august 2017, la 7 ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la abuz în serviciu şi dare de mită. Firma pe care el o controla, Băneasa Investments SA, a luat un teren de 224 de hectare de la fosta Fermă Băneasa evaluat la un dolar metrul pătrat, în condiţiile în care preţul real era de aproximativ 150 de euro. Pe acest teren se află acum mall-ul Băneasa Shopping City, dar şi Ambasada Statelor Unite.

Potrivit procurorilor DNA, prejudiciul adus este de aproximativ 1 miliard de lei: mai exact, un prejudiciu de 335.387.260 de lei adus statului român, la care se adaugă alţi 619.472.218 lei, prejudiciu adus Universităţii de Ştiinţe Agronomice,  

Din acest prejudiciu nu a fost recuperat niciun leu. Asta pentru că, prin decizia de condamnare din 2017 nu s-a stabilit şi prejudiciul care trebuie plătit de inculpaţi. Judecătorii au decis atunci ca cererile părţilor civile din dosar – statul român, prin Ministerul Finanţelor, şi Universitatea de Ştiinţe Agronomice – să fie judecate într-un dosar separat. Dosarul este din iulie 2016 la Curtea de Apel Bucureşti, unde judecata în fond s-a încheiat în 30 octombrie, însă instanţa a amânat pronunţarea deciziei pentru 12 noiembrie. 

Condamnarea şi fuga din ţară a lui Popoviciu

Puiu Popoviciu a fost condamnat definitiv, în data de 2 august 2017, la şapte ani de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu şi dare de mită în dosarul Ferma Băneasa. Întrucât nu s-a prezentat la Poliţie şi nici nu a fost găsit de anchetatori pentru executarea pedepsei, Popoviciu a fost dat în urmărire internaţională.

Puiu Popoviciu a fost reţinut la Londra în 14 august, anul trecut, după ce s-a prezentat împreună cu un avocat la Poliţia londoneză, care l-a citat la adresa furnizată de către poliţiştii români, după ce aceştia îl localizaseră pe omul de afaceri. Ulterior, el a fost pus în libertate în schimbul unei cauţiuni de 200.000 de lire sterline, fiind obligat să poarte o brăţară electronică de supraveghere. De asemenea, el este obligat să se prezinte 3 zile pe săptămână la secţia de poliţie din Londra.

În 17 august 2017, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat că magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au trimis autorităţilor judiciare din Anglia mandatul european de arestare pe numele lui Puiu Popoviciu, ceea ce înseamnă că acestea au fost sesizate şi vor decide în consecinţă.

Puiu Popoviciu dă statul român în judecată, pentru protecţia investiţiilor

Din capitala Regatului Unit, omul de afaceri Puiu Popoviciu a dat statul român în judecată şi acuză România de încălcarea tratatului bilateral de protejare a investiţiilor semnat de ţara noastră cu Cipru.  

Plângerea a fost depusă de către două firme înregistrate în Cipru, Bladon Enterprises Ltd. şi Germen Properties Ltd, după cum a scris publicaţia Profit.ro. 

Popoviciu este reprezentat de către casa de avocatură Sherman & Sterling, biroul de la Londra. Conform sursei citate, miezul problemei ar fi sechestrele impuse pe mai multe active deţinute de către Bladon Enterprises şi Germen Properties. 

Anul trecut, România a adoptat o lege prin care toate acordurile bilaterale de protejare reciprocă a investiţiilor semnate de statul român cu ţări membre UE, inclusiv cel cu Ciprul, îşi încetează valabilitatea prin acordul părţilor sau sunt denunţate, ca urmare a incompatibilităţii lor cu legislaţia UE. 

Mai mult, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis în martie 2018 că prevederile acestor tratate încalcă normele UE pentru că permit unor tribunale arbitrale internaţionale precum ICSID să interpreteze legislaţia UE în litigii dintre investitori şi state membre fără ca deciziile acestor structuri de arbitraj să poată fi contestate în instanţe de judecată din UE, ceea ce subminează calitatea CJUE de instanţă supremă în ceea ce priveşte legislaţia Uniunii.   

Istoricul dosarului

Procurorii au susţinut că, în perioada 2000-2004, o serie de înţelegeri, cel puţin îndoielnice, între Puiu Popoviciu şi Ioan Niculae Alecu, pe atunci rector al universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară, au făcut ca un teren de 224 de hectare să fie cumpărat la un preţ de nimic de către o companie controlată de omul de afaceri.

DNA, în perioada 2000 — 2004, rectorul Ioan Niculae Alecu, beneficiind de sprijinul interesat al lui Popoviciu, în baza unui contract încheiat cu încălcarea prevederilor legale, a făcut posibilă aducerea unui teren de 224 hectare, aparţinând domeniului public al statului, ca aport în natură la capitalul social al SC Băneasa Investments SA, societate controlată de omul de afaceri.

„În condiţiile în care terenul respectiv (ferma Băneasa) se afla în proprietatea publică a statului, conform legii, nu putea să facă obiectul vreunei tranzacţii şi, în plus, a fost în mod vădit subevaluat. În momentul constituirii ca aport la capitalul social al SC Băneasa Investments SA, terenul a fost evaluat la valoarea de un dolar/mp, în timp ce valoarea de piaţă de la acea dată era de aproximativ 150 euro/mp. Terenul se situează în partea de nord a oraşului Bucureşti, se învecinează cu DN1 Bucureşti — Ploieşti, iar pe acest teren s-au construit puncte de lucru şi sediile unor importante societăţi comerciale”, susţin procurorii.

Iniţial, Popoviciu, în înţelegere cu rectorul, a creat posibilitatea încheierii unui contract de asociere în participaţiune în condiţii nelegale, introducând în acest mecanism societatea SC Log Trans, devenită ulterior Băneasa Investments. Potrivit contractului, trebuiau dezvoltate activităţi de pomicultură, viticultură, creşterea animalelor pe terenurile fermei Băneasa.

„Fără a avea acordul membrilor Biroului de Senat şi al Senatului USAMV Bucureşti, Ioan Alecu şi Gabriel Popoviciu au stabilit procentele de participare în cadrul asocierii, respectiv 49% pentru Universitate şi 51% pentru SC Log Trans. O evaluare asupra terenurilor în suprafaţă de 224 ha şi a imobilelor aferente care urmau a fi aduse în asociere nu fusese făcută. Prin urmare, acceptarea unei cote de participare de 49% de către Universitate nu s-a făcut în condiţii legale. În plus, aportul de 51%, sub formă de bani, ce revenea celeilalte părţi, a fost doar formal, sumele de bani doar tranzitând conturile societăţii”, au mai indicat procurorii.

Conform acestora, pentru a pune în aplicare înţelegerea ascunsă cu omul de afaceri, rectorul i-a indus în eroare pe membrii Senatului USAMV Bucureşti, prezentându-le date neadevărate şi impunând chiar modificarea Cartei Universităţii. De asemenea, a susţinut că se vor mări salariile cadrelor didactice, că universitatea va câştiga fonduri băneşti cu ajutorul cărora se va dota unitatea de învăţământ, pentru asigurarea unor condiţii decente de studiu, că vor fi construite garsoniere pentru a fi închiriate de preparatori, asistenţi, doctoranzi etc.

„Inculpatul Alecu a fost de acord ca sus-menţionatul contract de asociere în participaţiune să fie conceput şi redactat de Popoviciu şi de avocaţii acestuia, fără să participe consilierul juridic şi economistul Universităţii. Contractul a fost semnat la USAVM Bucureşti în condiţii improprii de reprezentare a universităţii. În 3 august 2000, încălcând hotărârea Senatului USAMV, inculpaţii Alecu, Popoviciu şi Bejenaru au aportat dreptul de folosinţă asupra unui teren de 174 hectare (parte din suprafaţa de 224 ha a fermei Băneasa), împreună cu imobilele aferente, la capitalul social al SC Băneasa Investments SA (SC Log Trans). După aportarea dreptului de folosinţă, clădirile aferente fermei Băneasa au fost demolate”, se arată în rechizitoriu.

La solicitarea rectorului Alecu, Popoviciu i-a promis că îl va sprijini să obţină titlul de proprietate pe terenul aferent fermei Băneasa, iar astfel, în condiţii nelegale, în cursul anului 2001, la propunerea subcomisiei de aplicare a Legii 1/2000 (a fondului funciar), comisia municipiului Bucureşti a eliberat titlul de proprietate pentru USAMV Bucureşti.

După eliberarea titlului de proprietate, Ioan Alecu, în înţelegere cu Popoviciu, a aportat dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 174 ha la capitalul social al SC Băneasa şi dreptul de proprietate asupra clădirilor edificate pe acest teren, deşi Hotărârea Senatului USAMV interzicea acest lucru.

În acest context, terenul a fost subevaluat, iar ulterior, în 2004, a fost aportată şi diferenţa până la 224 hectare la capitalul social al firmei, în condiţii de subevaluare.

„Practic, în urma tuturor acestor activităţi, Universitatea de Ştiinţe Agricole nu a avut niciun beneficiu, dimpotrivă, a pierdut suprafaţa de teren aferentă fermei Băneasa pe care o avea în administrare şi în exploatare, iniţial. Ca urmare a eliberării titlului de proprietate pe suprafaţa de 224 ha a fost cauzat statului un prejudiciu de 335.387.260 lei. Prejudiciul cauzat USAMV Bucureşti se ridică la suma de 619.472.218 lei şi se compune din valoarea terenurilor aportate prin subevaluare la capitalul social al SC Băneasa Investments SA şi din scoaterea din societate a sumelor de bani care fuseseră aportate la capitalul social, lipsind societatea de capital de lucru”, mai spun procurorii.

Motivarea magistraţilor pentru condamnarea lui Popoviciu

Concret, Puiu Popoviciu a fost găsit vinovat de două infracţiuni: complicitate la abuz în serviciu şi dare de mită, iar pentru fiecare dintre infracţiuni a primit câte 7 an de închisoare, iar după contopire a rămas cea mai mare condamnare. Decizia în acest caz a fost dată de Ana Maria Dascălu (preşedinte), Ştefan Pistol şi Geanina Cristina Arghir.

Curtea Supremă a  prezentat şi care probele din dosar care dovesc acest lucru. „Înalta Curte apreciază că menţinerea pedepselor de câte 7 ani închisoare pentru fiecare din infracţiunile săvârşite, reprezintă proporţional o măsură a sancţiunii penale, acest inculpat, astfel rezultă din probatoriul administrat:

-Astfel, în motivarea Curţii Supreme se reţine că omul de afaceri „a fost „organizatorul” (până la momentul 2002-2004) „din umbră” (declaraţia inculpatului Alecu Ioan Niculae, conţinutul înregistrărilor ambientale), declaraţiile martorilor membri ai Senatului şi Biroului de Senat ale USAMV Bucureşti, în parte, declaraţiile sale, la punerea în practică, pas cu pas, a interesului (Proiectul Băneasa „este al 2-lea meu copil”) trecerii terenului de 224 ha din domeniul public, în proprietatea societăţii comerciale pe acţiuni S.C. Băneasa Investments S.A. şi după anul 2004, a S.C. Băneasa Rezidenţial S.R.L. şi S.C. Băneasa Business and Technology Park S.A. (inculpatul Bejenaru Andrei Mihai, la cercetarea judecătorească în fond, a declarat că, acum terenul este în proprietatea societăţii menţionate) nelegal, pentru atingerea scopului urmărit interpunând S.C. Log Trans S.A., pe inculpatul complice Bejenaru Andrei Mihai şi girând, ca vicepreşedinte al CA, AGA sau AGEA (ale S.C. Băneasa Investments S.A.) „inginerii financiare” menite a micşora semnificativ aportul bănesc cu care se obligase iniţial acţionarul majoritar (BTC LTD) comparativ crescând procentul de participare a acţionarului USAMV Bucureşti, terenul căruia (atribuit nelegal în proprietate la 06 iunie 2001) a fost subevaluat la 1 dolar/mp la cererea şi cu suportarea taxelor, a SC Băneasa Investments SA (inculpatul Bejenaru Andrei Mihai a declarat că firma evaluatoare a fost aleasă de el, la sugestia unei lucrătoare de la Registrul Comerţului)”.

La fel, potrivit aceleiaşi motivări, inculpatul Puiu Popoviciu „pentru a „controla” activităţile de cercetare penală ce se efectuau, începând cu octombrie 2008, şi de a obţine o soluţie favorabilă, de netrimitere în judecată în dosarul nr.206/P/2006 ce-l privea pe el şi pe coinculpatul Alecu Ioan Niculae, a folosit ajutorul şi implicarea inculpaţilor Şerban Ilie Cornel („Cornel”) şi Pitcovici Petru Daniel, persoane cu funcţii importante, de nivel înalt, în cadrul unor servicii speciale ale Ministerului de Interne, despre aceştia (fără a le divulga numele) inculpatul Alecu spunând că dl. Popoviciu  i-a spus că este prieten cu cineva de la „Doi şi un sfert” şi „nu vor păţi nimic” în săvârşirea infracţiunii de corupţie şi, de către inculpaţii menţionaţi, a infracţiunii de favorizare, infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei.”