Cum ne împinge social media spre superficialitate și agresivitate. Expert în comunicare: „E ca atunci când a apărut automobilul”
0Specialist în social media și comunicare, Radu Delicote explică, pentru „Adevărul”, mecanismele prin care social media ne predispune spre superficialitate și consumerism, în detrimentul unei informări mai bune. Din start, totul pleacă de la algoritmii acestor rețele de socializare, care stimulează anumite forme de comportament.
Epoca social media a schimbat o lume întreagă și obiceiuri întipărite în memoria omenirii de generații. Într-o lume grăbită, superficialitatea și dorința de a-l combate în mediul online pe celălalt devin tot mai accentuate.
Un bun exemplu este o știre apărută pe „Adevărul”, dar și pe diverse rețele de socializare, despre un copil de 5 ani mușcat de un ligru la o grădină zoologică ilegală din Suceava.
Pe Facebook, articolul a provocat o adevărată avalanșă de comentarii, foarte multe dintre ele acide. Astfel, în loc ca informația să stârnească curiozitatea internauților, a dat mai degrabă frâu liber unor comenarii ironice din partea unor persoane care nu s-au obosit să afle cel puțin ce este acela un ligru. Deși în articol se precizează că animalul este un hibrid rezultat din împerecherea unui leu cu o tigroaică siberiană și este unicul exemplar de acest fel din România, mulți internauți nu au avut răbdare să citească știrea și s-au grăbit să treacă la ironii.
Tot mai mult „hate” pe rețelele de socializare
Expertul în comunicare și social media Radu Delicote confirmă că nu este vorba atât de o reacție punctuală, la un anume articol, ci un simptom al felului în care mulți dintre noi consumăm informația în mediul online: superficial, în cea mai mare grabă, de cele mai multe ori fără a parcurge textul până la capăt.
„Social media este un mediu preponderent acid. Adică este foarte greu să construiești ceva sau de cele mai multe ori să comunici ceva pozitiv cu efecte pozitive în social media din cauza faptului că lumea are această predispoziție de a fi atrasă de tot ce înseamnă derizoriu, miștouri și elemente sensibile. Altfel spus, lucrurile mai superificiale întotdeauna se vor vinde mai bine pe social media. Și, evident, o să primeze în față unor elemente raționale”, spune expertul.
Radu Delicote explică și care sunt cauzele care duc la astfel de reacții și împing la tot mai multă superficialitate.
Totul pornește de la algoritmi
„Se întâmplă asta pentru că așa este construit social media, așa sunt construite rețelele, așa sunt construiți algoritmi și așa arată, de fapt, sistemul inclusiv de propagare al mesajului. Și atunci, da, este cumva normal, dar normalul acesta are ghilimelele lui de rigoare, evident, ca lumea să înceapă să facă miștouri. De ce? Pentru că este cel mai ușor sentiment pe care-l poți folosi în social media. Când vrei să, unu, atragi atenția, sau doi, vrei să fii prezent acolo ca, eu știu, nivel de exprimare, sau trei, mai este o chestie despre piramida lui Maslow. Sunt foarte mulți oameni care citesc întâi comentariile, iar dacă văd mai multe, trei, patru miștouri, vor și să facă parte din acel grup de oameni care fac mișto. Adică vor să simtă că aparțin acelui grup”, explică Delicote.
De asemenea, contează enorm faptul că spre deosebire de viața reală, unde există mult mai multe reguli, în online există mult mai multă permisivitate.
„Și mai e ceva, iarăși pe construcția de social media, care ne arată sistemul de reprezentare emoțională, faptul că nu ai consecințe imediat pe ceea ce tu comentezi. Deci tu poți să scrii acolo, în afară de înjurături sau alte cuvinte obscene care îți pot fi interzise de către algoritmi, de către roboți de căutare, în rest tu nu ai consecințe directe, immediate. Cum ar fi să faci mișto de o persoană față-n față, versus cum ar fi să faci mișto de aceeași persoană în social media? Evident că în social media sunt cu totul și cu totul alte efecte la nivel de reacție a acelei persoane de care te faci mișto”, mai spune expertul.
Tot mai multă superficialitate
Internauții sunt mai tentați să citească de regulă orice articol în diagonală sau doar titlul. Iar timpul pe care îl acordăm pentru a asimila o informație sau pur și simplu pentru a lectura ceva sunt din ce în ce mai redus.
„Așa sunt făcute rețelele, așa e făcut Instagram, așa e făcut TikTok, așa e făcut și Facebook, să ai limita de atenție undeva la două minute maximum, cu multă deschidere, spun două minute. Deci 30 de secunde este de regulă media între ceea ce pot să ofer pentru un articol, pentru un film, pentru un material video maxim 45, iar pentru o analiză mă duc în maximum două minute. Deci da, cititul pe diagonală este una dintre consecințele construcției algoritmului din social media. Cu multă indulgență pot să zic timpii ăștia”, punctează Delicote.
Superficialitatea și capacitatea tot mai scăzută de a ne concentra și de a acorda timp unui subiect, unei teme sau pur și simplu unei lecturi sunt o consecință directă a vieții tot mai agitate și a faptului că oriunde ne-am afla suntem asaltați de informație venită din toate părțile.
„Suntem foarte asaltați, de fapt de aici am ajuns în această situație, pentru că suntem foarte asaltați de foarte multă informație, din foarte multe medii diferite. Și dacă ne uităm, avem o mulțime de stimuli, suntem hiperstimulați, creierul nostru este hiperstimulat comparativ cu creierul unei persoane consumatoare de media clasică, televizor, radio, ziar, de acum 20 de ani de zile. Lucrurile sunt foarte dinamice în momentul de față. Avem acces foarte ușor la orice informație de peste tot. Avem acces la orice ce se întâmplă în orice colț al globului în câteva secunde. Și atunci ajungem, de fapt, în loc să ne mărim orizontul, cum ar fi, eu știu, concluzia inițială, sau intuiția primară, când zici că ai acces la toată informația, când zici că ai acces la tot globul în vârful degetului tău, de pe touch screen, ai zice, «mamă, îmi lărgesc orizontul, vreau să învăț mai mult.» Nu, de fapt te clasterizezi și mai mult. Intri într-o bulă. Bulă pe care social media, algoritmii din social media ți-o vor cultiva din ce în ce mai mult. Adică te adâncesc și mai tare în bula respectivă”, mai arată Radu Delicote.
Există o bulă pentru fiecare
Există și o întreagă teorie de specialitate care explică în acest mod situația, așa-numitul eco-chambers.
„Acel eco-chamber, teoria eco-chambers, asta explică. Oamenii nu mai citesc, nu mai au răbdare să înțeleagă, oamenii nu își mai doresc să mai aibă răbdare să înțeleagă și se ajunge la reacția emoțională cea mai simplistă, care este, cum am spus - miștoul, că după aia vin pe piramida lui Maslow, enervarea, înjurăturile, în general elementele pur emoționale, visceral-emoționale, ce se manifestă în comentarii și în sistemul de reprezentare social”, adaugă el.
Radu Delicote explică și ce înseamnă eco-chambers: „De regulă vei căuta și vei intra în bule cu care rezonezi, din care îți tragi ecoul. Deci dacă mie mi se pare că mă interesează mașinile verzi, algoritmul din social media o să mă ducă în așa fel încât să ajung acolo unde se dezbate despre mașinile verzi, unde oamenii comunică despre asta. Și eu din ce în ce mai mult mă voi afunda în acel loc, pentru că acolo voi găsi persoane care au același stil de reprezentare sau același stil de personalitate legat de mașinile verzi”, mai spune Delicote.
Astfel, nu este greșită nici concluzia că, de fapt, internauții sunt de fapt împinși să devină tot mai superficiali și tot mai agresivi în exprimarea pe rețelele de socializare.
„De fapt, este un mix de factori. Nu-i vina noastră exclusivă, nu-i a consumatorului. Este sistemul de lucru al algoritmului. De aici pleacă totul? Pleacă din chintesența tuturor aplicațiilor de social media, care sunt făcute să vândă. Ăsta este obiectivul principal al Facebook, al TikTok, al Instagram. Dar, din păcate, oamenii își trag informațiile din niște medii care sunt făcute ca obiectiv principal să vândă. Evident că este o disonanță de termen fundamental aici. Pentru că acea rețea va lucra doar în direcția de sales, sau va lucra doar în direcția de a-ți aduce conținut din care poate să câștige, nicidecum să te informeze obiectiv, sau să te ajute să te informeze obiectiv. Și atunci este un mix de factor în care, la finalul zilei, ajungem în aceste sisteme de reprezentare. Oamenii o să râdă. Și nu-i nimic, din păcate, anormal în această situație. Pentru că noua normalitate de consum media în care suntem este o normalitate profund de emoțională. Este reacția fiziologică normală la situația în care ne aflăm, în fața unei cantități enorme de consum media și de consum de informații”, adaugă Radu Delicote.
Spre ce ne îndreptăm
Pe viitor, acest fenomen se va accentua și mai mult. La pachet cu această superficialitate vor veni și alte aspecte.
„Fenomenul se va accentua și mai mult în următorii ani, tendința de superficialitate va fi și mai mare. Iar timpul alocat pentru a citi o informație sau a viziona un videoclip va scădea și mai mult. Vor fi o serie de modificări. Și nu putem spune că este neapărat ceva bun sau ceva rău, ci este o evoluție. Adică nu poți să spui că, până la urmă, în momentul în care a venit motorul cu aburi în fața tuturor crescătorilor de cai, am asistat la aceeași revoluție socială. Sau când a apărut automobilul, atunci am asistat la aceeași revoluție socială. Deci nu poți să spui că e bine sau că e rău. Putem doar să concluzionăm că asta este a noua realitate în care trăim”, încheie Radu Delicote.
Cine este Radu Delicote
Expertul în social media și comunicare Radu Delicote are un doctorat magna cum laudae în studiul mecanismului de vot și influentatorii acestuia, a absolvit două masterate în comunicare electorală și comercială. Este expert în social media, strateg de comunicare, consultant și analist, fiind implicat de-a lungul timpului în numeroase campanii locale, naționale și internaționale. Radu Delicote este cadru didactic asociat la SNSPA, Facultatea de Comunicare si Relații Publice. Predă la Masteratul de Marketing Politic și Electoral un curs de Sociologie Politică, Seminarul de Marketing Politic și Electoral și Seminarul de Comunicare în mediile digitale.
Ca expert în comunicare, social media și comunicare politică, Radu Delicote a fost citat în ultimii ani de publicații prestigioase, agenții de știri și posturi de televiziune internaționale cum ar fi New York Times, Associated Press, Washington Post, The Guardian, The Daily Courier, Euronews, The Informer, USA News Guide, Capital Bulgaria, Business Review, Al Jazeera Balkans și Telesur.
Se încarcă comentariile...
