Cum a sedus Rusia Occidentul făcându-l să-și taie craca de sub picioare. Protestele ce i-au alungat pe americani din România

Din Germania și până în România, Rusia a fost interesată să submineze sistemele energetice europene și să le subordoneze. A reușit în Germania, iar în România a pus umărul la alungarea companiilor americane care voiau să exploateze gazele de șist. Cum s-a ajuns aici, explică, pentru „Adevărul”, politologul Cristian Pîrvulescu, economistul Radu Nechita și expertul în energie Bogdan Berneagă.

La București și în alte orașe mii de oameni au cerut renunțarea la gazele de șist FOTO Profimedia

Securitatea unui stat sau a unei alianțe nu se limitează la domeniul militar și chiar dacă se vorbește rar despre asta, în realitate e la fel de vitală. Există însă cazuri când independența energetică a unei țări este sabotată din exterior, iar Federația Rusă a fost întotdeauna suspectată că ar fi declanșat un război hibrid menit să îngenuncheze Occidentul și să-l facă dependent de gazele sale. Ceea ce a și reușit în mare măsură.

Politologul Cristian Pîrvulescu și economistul Radu Nechita explică, pentru „Adevărul”, cum a fost sabotată securitatea energetică a Europei, parte a unui război hibrid declanșat de Kremlin. În același timp, un expert în domeniul energiei implicat în proiecte de miliarde de euro – Bogdan Berneagă – arată de ce ar fi o greșeală să se renunțe la energia nucleară și chiar la gaze.

Cum s-a abandonat de bunăvoie Germania în brațele lui Putin

Însă cel mai bun exemplu este Germania, unde decenii la rând anumite organizații ecologiste și unii politicieni au făcut presiuni uriașe asupra autorităților pentru renunțarea la energia nucleară. Așa a ajuns Germania să-și închidă centralele nucleare care îi asigurau independența energetică și să se abandoneze în brațele Rusiei, devenind total dependentă de aceasta.

Acuzați că ar fi făcut jocurile Kremlinului, politicienii germani și ecologiștii care au împins practic Germania spre sinuciderea energetică au negat vehement, însă „coincidențe” precum numirea fostului cancelar german Gerhard Schroeder la cârma Gazprom au arătat contrariul.

Radu Nechita, profesor și cercetător la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, este convins că Moscova nu a fost străină de ceea ce s-a petrecut în Germania.

„Dacă e să facem o arheologie a luptei împotriva energiei nucleare ajungem undeva în Germania verzilor finanțați pe filiere KGB-iste, care luptau împotriva rachetelor nucleare americane și împotriva nuclearului în general. Atitudinea unor organizații de ecologie politică, de opoziție pur ideologică, pur păguboasă împotriva energiei nucleare a avut consecințe. Cu cât partidele verzi au crescut în amploare din cauza dezamăgirilor produse de partidele mainstream, lumea nu mai voia nici stânga, nici dreapta, hai să votăm cu ecologiștii politici. Aici povestea lor e că dintr-o preocupare legitimă pentru reducerea poluării, încet, încet ei au alunecat spre extreme”, explică Nechita.

Situația din Germania a fost anticipată în Italia, țară care a renunțat chiar mai repede la energia nucleară, decizie considerată bizară de economistul clujean.

„În Italia, energia nucleară a fost interzisă prin referendum. Au organizat un referendum imediat după Cernobîl și, pentru că a avut loc o explozie nucleară la o centrală sovietică cu tehnologie nefolosită în Uniunea Europeană la 3.000 de kilometri de ei, italienii s-au gândit că ar fi fost bine să interzică utilizarea energiei nucleare la ei în țară. Rezultatul e că Italia importă energie produsă în centrale nucleare situate la 200-300, 500 de kilometri de Milano. Le importă din Franța, din Slovenia, din alte țări care produc energie nucleară. Vedem cât de mult înseamnă această obsesie a riscului zero pe care acest continent îmbătrânit o are”, mai spune el.

La București și în alte orașe mii de oameni au cerut renunțarea la gazele de șist

Protestele care i-au alungat pe americani din România

Povestea din Germania s-a repetat și în alte țări, inclusiv în România, chiar dacă într-o altă regie. Aici, în urma unor proteste vehemente, companiile americane, care intenționau să investească sume uriașe în exploatarea unor zăcăminte de gaze de șist, printre care și gigantul Chevron, au fost puse pe fugă. Printre cei care au luat în calcul o implicare a Rusiei în protestele violente de la Pungești, județul Vaslui, dar și în alte zone ale țării s-au numărat și americanii de la The New York Times. 

Politologul Cristian Pîrvulescu spune că mâna lungă a Kremlinului ar fi ajuns și în România. El amintește că protestele care au cuprins România și i-au alungat pe americani erau de două feluri. Sătenii, oameni ușor de manipulat de către terțe persoane și organizații, au fost folosiți în primul rând. Cei mai mulți dintre ecologiști ar fi ieșit în stradă mânați de convingerile personale, judecând din ceea ce s-a întâmplat și în alte țări este foarte posibil să fi existat și excepții.

„ Au existat două tipuri de proteste la Pungești. Au existat protestele ecologiste și protestele legionare. Protestele legionare erau cele ale căror valori erau cele pe care Putin le afișa în mod public, că acolo interveneau deja în acel moment elemente de război hibrid. Nu spun că acei oameni erau în mod conștient adepții agenților Rusiei, dar e clar că acțiunile lor au convenit de minune Rusiei. Încercarea de a bloca inclusiv prospecțiunile care nu aveau legătură cu gazele de șist în alte zone a fost suspectă”, spune politologul.

În opinia sa, Federația Rusă ar fi avut toate motivele să încerce să saboteze inclusiv proiectul gazelor de șist din România. „Orice creștere a gradului de autonomie sau independența energetică a României reducea șansele Rusiei de a interveni pe plan intern și de aici totul”, rezumă Cristian Pîrvulescu.

De ce e vitală energia nucleară pentru securitatea energetică

După alungarea companiilor americane din România, anumite mișcări ecologiste au început să pună presiune pe proiectele nucleare. Coincidență sau nu, acestea vizează inclusiv proiectele româno-americane cum este cel al reactoarelor nucleare modulare, după ce Nuclearelectrica, NuScale și E-Infra au semnat un Memorandum de Înțelegere pentru dezvoltarea primului reactor modular mic din România. Proiectul beneficiază inclusiv de susținere financiară din partea Statelor Unite ale Americii, iar pe viitor astfel de reactoare modulare ar urma să asigure o bună parte a energiei și chiar independența energetică a României.

Membru al think tank-ului New Strategy Center, Bogdan Berneagă este expert în energie și a coordonat proiecte în valoare totală de miliarde de euro, din Jamaica și până în Georgia și din SUA până în Algeria. Iar proiectele sale au vizat centrale de gaz sau de energie regenerabilă. El avertizează că renunțarea la energia nucleară ar reprezenta o greșeală imensă.

„Deși în ultimii 14 ani am lucrat exclusiv în domeniul energiei regenerabile, cred într-un mix echilibrat și cred în complementaritea sistemelor. Reactoarele nucleare modulare pot, de asemenea, suplini cu succes deficitul prevăzut pentru 2026 – 2032”, spune expertul.

De altfel, admite el, chiar dacă energia regenerabilă reprezintă viitorul, deocamdată, are un factor de capacitate cu mult sub cel al gazelor și mai ales al energiei nucleare.

„Energia solară este destul de previzibilă, dar limitată la producție în timpul zilei, cu un factor de capacitate de circa 18-20%. Un GW instalat produce undeva la 1.750 GWh pe an de exemplu, și deși ar însemna circa 10% din capacitatea necesară la vârf, ca și producție reprezintă doar 2-3%. Energia eoliană este mai imprevizibilă, dar având factor de capacitate de circa 35-40% (noile tehnologii), produce mult mai mult”, mai spune el. Spre comparație, energia nucleară are un factor de capacitate care ajunge la peste 90%.