CSM vrea o lege care să-i pedepsescă pe parlamentarii care subminează credibilitatea judecătorilor

Preşedinta CSM, Alina Ghica (dreapta) îi cere ministrului justiţiei semnarea unui Pact pentru justiţie FOTO: Mediafax

Preşedinta Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Alina Ghica, îi cere într-o scrisoare noului ministru al Justiţiei, Mona Pivniceru, semnarea unui Pact pentru justiţie şi adoptarea unei legi care să-i pedepsescă pe parlamentarii care "subminează credibilitatea judecătorilor sau care exercită presiuni asupra instituţiilor judiciare".

Ghica reaminteşte în scrisoare şi recomandările Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV).

"După cum cunoaşteţi, în şedinţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 23 august 2012 au fost aprobate măsurile care vor fi luate de CSM, ca urmare a recomandărilor din cuprinsul Raportul Comisiei Europene către Parlamentul European şi Consiliu asupra progreselor României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, publicat la 18 iulie 2012. Având în vedere rolul şi funcţiile sale constituţionale, Consiliul Superior al Magistraturii va urmări îndeplinirea măsurilor care îi revin nemijlocit şi va veghea la asigurarea mijloacelor necesare pentru eficientizarea sistemului judiciar în ansamblu, pentru a răspunde nu doar recomandărilor Comisiei", se arată în scrisoarea judecătoarei Alina Ghica, preşedinta CSM, către fosta judecătoare şi membră a Consiliului, Mona Pivniceru, numită ministru al Justiţiei pe 23 august.

Consiliul îşi doreşte o colaborare deschisă cu Ministerul Justiţiei în vederea elaborării unui Plan comun de implementare a tuturor celor patru noi coduri. În acest sens, luarea tuturor măsurilor necesare pentru implementarea în condiţii optime a tuturor celor patru noi coduri se impune cu stringenţă ca o prioritate comună, subliniază sursa citată.

Totodată, mai scrie şefa Consiliului, în ceea ce priveşte procedurile de numire a procurorului general şi a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Consiliul Superior al Magistraturii va urmări respectarea întocmai a procedurii privind avizul CSM.

Potrivit magistratei, Consiliul susţine crearea unui grup de monitorizare a reformei judiciare, din care să facă parte reprezentanţi ai tuturor puterilor în stat, ai asociaţiilor profesionale ai societăţii civile, pornind de la "Comisia inter-ministerială MCV".

Totodată, Ghica spune că CSM va elabora, împreună cu Înalta Curte şi Institutul Naţional al Magistraturii, ghiduri privind individualizarea pedepselor, managementul de caz, administrarea probelor şi va asigura diseminarea acestora.

Preşedintele CSM apreciază că se impune semnarea neîntârziată a unui Pact pentru justiţie, de către reprezentanţii celor trei puteri: Legislativă (preşedinţii celor două camere ale Parlamentului); Executivă (Guvern, Preşedintele României), Judecătorească (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public).

De asemenea, este necesară adoptarea unor dispoziţii legislative prin care să se prevadă un mecanism neechivoc, dar şi eficient de tragere la răspundere penală sau disciplinară a membrilor puterilor Legislativă şi Executivă care "subminează credibilitatea judecătorilor sau care exercită presiuni asupra instituţiilor judiciare" (a se vedea Raportul Comisiei).
 

Judecătoarea Pivniceru a fost prima care a cerut pactul

În vara anului 2009, în plin protest al magistraţilor (generat în principal de grila de salarizare-n.r.), Mona Pivniceru - pe atunci judecător la Curtea de Apel Iaşi, dar preşedintele Asociaţiei Magistraţilor din România - pleda pentru încheierea unui Pact pentru justiţie, motivând că problemele din justiţie trebuie să fie discutate pe părţi.

În opinia lui Pivniceru, actul presupunea ca celelalte două puteri în stat, Executivul şi Legislativul, "să se aşeze la masă" cu magistraţii, să le asculte problemele cu care se confruntă şi să caute soluţiile necesare unei bune funcţionări a sistemului judiciar, în beneficiul cetăţeanului

Pivniceru afirma atunci că este pentru prima dată, de la Revoluţie, când se pune în discuţie încheierea unui Pact pentru justiţie, în timp cumulându-se problemele cu care s-a confruntat sistemul judiciar românesc.