CSM nu şi-a dat avizul pentru ca procurorii Tiberiu Niţu şi Ioan Irimie să fie numiţi în cele mai înalte funcţii din Parchet

Procurorii Tiberiu Niţu şi Ioan Irimie - candidaţii aleşi de ministrul Justiţiei, pentru funcţiile de procuror general al României şi procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, au primit aviz negativ, joi, din partea membrilor Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Avizul este unul consultativ, decizia finală aparţinându-i şefului statului.

Ambii candidaţi au primit cinci voturi "împotrivă" şi unul favorabil, acesta aparţinând ministrului Justiţiei, Mona Pivniceru. 

Primul dintre cei doi procurori care şi-a prezentat proiectul şi care a răspuns întrebărilor membrilor Secţiei pentru procurori a CSM a fost Ioan Irimie, candidat la şefia Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). Acesta a fost audiat între orele 10.00 şi 12.00.

Irimie, însă, a pornit cu stângul prezentarea după ce a confundat Comisia Europeană cu Consiliul European.

Irimie vrea MCV pentru proiectul managerial

Procurorul a explicat că, dacă va ocupa funcţia de şef al DNA, va avea în vedere MCV, în ceea ce priveşte proiectul managerial. „MCV este un document pe care Comisia Europeană l-a instituit ca şi obiect de sprijin pentru sistemul judiciar. MCV este un document, un instrument de sprijin şi nu un scop în sine în funcţionarea sistemului judiciar. Corupţia este un pericol al securităţii naţionale şi voi lupta pentru a o înlătura‟, a spus Irimie.

Acesta a continuat spunând că, pentru buna funcţionare a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, va trebui să realizeze o colaborare reală, obiectivă şi principal cu celelalte instituţii ale statului, care au în rol lupta anticorupţie.

După ce şi-a prezentat proiectul, Ioan Irimie a răspuns întrebărilor adresate de către membrii Secţiei pentru procurori a Consiliului Suprem al Magistraturii, condusă de procurorul Oana Schmidt Hăineală.

Oana Shmidt Hăineală: „Vă îndepliniţi rolul pentru care ati fost constituit, adică a lupta împotriva corupţiei?‟

Ioan Irimie: „ În mod cert doresc să rezolv cazurile care sunt de competenţa DNA. Activitatea este foarte grea, plină de responsabilitate, sunt procurori cu experienţă, DNA are mulţi specialişti‟

Oana Shmidt Hăineală: „ Enumeraţi trei calităţi, trei vulnerabilităţi‟

Ioan Irimie: „O calitate este experienţa profesională acumulată în anchetarea cazurilor, puterea mea de a lua decizii în momente de stres, puterea de muncă. La capitolul vulnerabilităţi pot să spun că cer mai mult de la procurori decât este posibil, am prea multă încredere în oameni‟

Daniel Morar, fost şef al DNA: „Cât din activitatea DNA este dedicată activităţii privind fondurile europene?‟

Ioan Irimie: „Domnule Morar, pentru că suntem prieteni, haideţi să nu discutăm despre statistică‟

Ioan Irimie: „Am citit, 25%‟

Daniel Morar, fost şef al DNA: „10%‟

Întrebat câte rechizitorii a făcut în ultimul an, Irimie a declarat: „Niciunul‟.

Tiberiu Niţu: „De ce vă strâmbaţi, doamna preşdinte?‟

La numai o oră după ce a fost finalizată audierea candidatului pentru şefia Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Tiberiu Niţu, candidat la funcţia de procuror – general al României, şi-a prezentat proiectul şi a răspuns întrebărilor. Audierea acestuia a durat tot două ore: între 13.00 şi 15.00.

Morar: „Mă interesează ce aţi făcut până acum. Sunteţi procuror de 17 ani. Daţi-ne un motiv pentru care dumneavoastră sunteţi potrivit să fiţi procuror general. Nişte dosare, rechizitorii‟

Tiberiu Niţu: „Dumneavoastră v-aţi fi aşteptat ca un prim adjunct să facă dosare? Credeţi că am făcut dosare? Sunt de bună credinţă, corect şi cred că pot face lucruri bune pentru sistem‟

Niţu: „O să analizăm şi vom vedea dacă este nevoie să desfiinţăm parchete locale. Cred că pentru Bucureşti putem să gândim o nouă formă de organizare‟

Oana Smicht Hăineală: „Această funcţie presupune un sacrificiu. Aveţi capacitate de efort prelungit?‟

Niţu: „Orice procuror se sacrifică. Am capacitate de efort prelungit. Aveţi dubii? Vă rog să le exprimaţi public‟

Morar: „Sunteţi candidat aici, nu ne daţi lecţii‟

Hăineală: „Credeţi că sunteţi îndreptăţit, ca procuror general, să cereţi date din dosare, inclusiv stenograme?‟

Niţu: „Cum să mă uit eu într-un dosar al unui procuror?‟

Hăineală: „Calmaţi-vă!‟

Niţu: „A fi procurorul general înseamnă, în primul rând, a fi conducătorul unei echipe. Nu le pot şti pe toate‟

Hăineală: „Împărtăşesc cu totul ce aţi identificat în proiect ca deficienţe. Aş începe cu câteva dintre probleme. Aţi deţinut funcţii de conducere de aproape cel mai înalt nivel, aţi vorbit de aplicarea legii micii reforme. Spuneţi că este nevoie de studii pentru a vedea impactul. Credeţi că această evaluare nu există, din funcţia de inspector?‟

Niţu: „Eu am o evaluare, este una obiectivă. Am vrut să spun că ar fi nevoie de o evaluare ştiinţifică adică să facem efectiv o evaluare pe criterii şi pe parametri. Eu am fost în control în ţară, dar trebuie să vezi nişte date statistice‟

Hăineală: „Există o asemenea evaluare‟

Niţu: „Unde?‟

Hăineală: „Aţi vorbit de creşterea eficienţei activităţii şi v-aţi referit la soluţii temporare. Apreciaţi măsura preluării cauzelor ca una temporară. Care sunt măsurile netemporare?‟

Niţu: „Totul se reduce la această restructurare a unităţilor de parchet. De ce vă strâmbaţi, doamna preşdinte?‟

Hăineală: „Vă rog să nu faceţi aprecieri, nu mă strâmbam!‟

Hăineală: „Aţi spus că va creşte numărul rechizitoriilor, de ce?‟

Niţu: „Ne putem concentra resursele pe acele cauze care sunt importante şi care se pot finaliza prin trimiteri în judecată. Toate dosarele ar fi la un nivel de judeţ, ar intra la procurori specializaţi pe domeniul respectiv, deci ar da randament mai bun din aceasta perspectivă. Este o presupunere a mea, plecată de la unitatea de acţiune si specializare.

Niţu: „Practicile neunitare trebuie rezolvate într-un fel. Noi trebuie să fim percepuţi, la nivel naţional, ca un singur Minister Public‟

Bogdan Licu, membru al Secţiei pentru procurori a CSM: „Cum veţi controla şi armoniza acest sistem pe parcurs. Candidaţi pentru o funcţie ce necesită măsuri imediate. Puteţi face o analiză a fiecărui palier, parchete de pe lângă judecătorii, tribunalelor , curţii de apel şi parchetului general şi să ne spuneţi ce măsuri concrete aveţi pentru îmbunătăţirea eficienţei‟

Niţu: „Asigurarea unui echilibru între paliere. Parchetele superioare să poată lua dosare în lucru de la parchetele locale. Este o măsură temporară‟

Şeful Secţiei pentru procurori este Oana Schmidt Hăineală (vicepreşedintele CSM), iar membri sunt Florentina Gavadia, George Muscalu, Bogdan Gabor. Cel de-al cincilea membru, George Bălan şi-a dat demisia din magistratură, act de care Plenul CSM a luat act în data de 15 noiembrie.

Ca membru de drept în CSM este procurorul general al României, funcţie ocupată interimar de către Daniel Morar (delegat din poziţia de şef al DNA la conducerea Ministerului Public, de către fostul procuror general Codruţa Kovesi care şi-a încheiat mandatul în 2 octombrie -n.r.).

Fostul şef al DNA are drept de vot

În 23 octombrie, Plenul CSM, cu majoritate de voturi, a decis că Daniel Morar are dreptul de a vota în Consiliu.
"Plenul CSM a apreciat că prim-adjunctul procurorului general poate participa la şedinţele Secţiei pentru procurori şi ale Plenului Consiliului, având aceleaşi atribuţii, competenţe şi interdicţii de a participa sau de a vota - art. 28, alin (2) din Legea 317/2004 - pe care le are procurorul general al României (membru de drept în Consiliu-n.r.)", informa Consiliul. Dreptul de vot dat lui Morar practic înclină balanţa în favoarea celor care nu vor să accepte numirile pentru funcţiile de procuror general şi procuror şef al DNA până după alegerile parlamentare, susţin sursele citate.

Pe de altă parte, voci din sistemul judiciar susţin că artificiul judiciar prin care i s-a dat drept de vot lui Daniel Morar ar fi nelegal, iar acesta s-ar afla într-o stare de incompatibilitate în cazul în care şi-ar exprima opţiunile.
Mai mult, în septembrie 2006, la momentul când Codruţa Kovesi a fost nominalizată pentru funcţia de procuror general al României, în locul lui Ilie Botoş (care demisionase ca urmare a fugii lui Omar Hayssam din România-n.r.), reprezentantul în CSM a fost adjunctul procurorului general Marcel Sâmpetru, care nu a avut drept de vot. El a participat la şedinţa Consiliului, dar nu a avut dreptul să adreseze întrebări candidatei şi nici să participe la deliberări.

Membrii Consiliul Superior al Magistraturii sunt obligaţi să dea un aviz, care este consultativ, nu obligatoriu, decizia CSM urmând a fi transmisă preşedintelui României, care are dreptul de a refuza numirile.
În 1 noiembrie, Mona Pivniceru a anunţat că pentru funcţia de procuror general au fost selectaţi Elena Hach şi Tiberiu Niţu, iar pentru conducerea DNA au fost selectaţi Claudiu Dumitrescu şi Ioan Irimie.

Ce va face Pivniceru dacă propunerile îi sunt respinse?

În final, ministrul Justiţiei a precizat că l-a propus pe procurorul Tiberiu Niţu pentru funcţia de procuror general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar pe procurorul Ioan Irimie l-a nominalizat pentru funcţia de procuror-şef al DNA. În 1 noiembrie, Pivniceru a înaintat propunerile sale CSM.

Potrivit regulamentului de numire a procurorilor şefi, CSM are termen 60 de zile până la emiterea unui aviz (consultativ) la propunerea înaintată de ministrul Justiţiei, decizia finală urmând a fi luată de preşedintele României.

În 13 noiembrie, ministrul Mona Pivniceru a spus, într-o emisiune televizată, că nu ştie ce va face în cazul respingerii propunerilor sale pentru funcţiile de procuror general al României şi procuror şef al DNA, dar că "probabil" îi va desemna pe următorii doi în ordinea nominalizărilor pe care le-a făcut: Elena Hach şi Claudiu Dumitrescu.