Constanţa: Armenii şi lipovenii petrec Crăciunul

Preoţii armeni au împărţit copiilor pască şi dulciuri

Circa 100.000 de persoane sărbătoresc Naşterea Domnului după calendarul iulian, ce este decalat cu 13 zile faţă de cel gregorian.

Primii care au serbat Crăciunul au fost armenii, a căror comunitate are 200 de membri la Constanţa. În seara de Ajun, ei s-au adunat la biserică, unde copiii l-au aşteptat pe Moş Crăciun după terminarea slujbei religioase.

Armenii sărbătoresc Crăciunul odată cu Botezul lui Iisus Hristos. „Mulţi greşesc. Nu este vorba de calendar pe stil vechi, este vorba doar de o altă interpretare. Sărbătorim totul în aceeaşi zi pentru că sfinţii apostoli au decis aşa în primul secol al creştinismului", a declarat preotul armenilor din Dobrogea, protoiereul Avedis Mandalian.

Armenii pregătesc pentru Crăciun friptură de curcan cu pilaf din grâu şi sarmale în frunză de viţă umplute cu grâu. Mâncarea tradiţională este Harisa, care se face din carne mai grasă din oaie, pasăre, porc şi grâu. „Se fierb împreună, iar în final se obţine o pastă foarte consistentă. Se serveşte cu ulei, puţin chimen", a afirmat Benlian Azaduhi, o armeancă de 59 de ani.

Astăzi este rândul slavilor să celebreze Crăciunul. În Delta Dunării, lipovenii gătesc scordolea (tort din peşte şi cartofi), piftie din peşte, vareniki (plăcintă cu varză şi sos de ceapă călite) sau cuchea (desert din grâu fiert). Cristian Dogaru, Mirabela Panfil