Concluzia oficială a tragediei din Apuseni: mortul e de vină

Accidentul din Apuseni s-a produs în luna ianuarie 2014 FOTO Adevărul

Vremea rea şi mai multe decizii eronate ale comandatului de zbor Adrian Iovan au dus la prăbuşirea aeronavei în Munţii Apuseni, acum doi ani. Este concluzia anchetei desfăşurate de experţii Centrului de Investigaţii pentru Siguranţa Aviaţiei Civile care au prezentat raportul despre cauzele tragediei.

Raportul, care arată cauzele prăbuşirii avionului, are 150 de pagini şi a fost întocmit împreună cu specialişti din Marea Britanie – stat de fabricaţie a aeronavei – şi SUA, unde au fost fabricate motoarele. Astfel, principala concluzie a specialiştilor este că motoarele aeronavei s-au oprit din cauza givrajului sever.

„Din cauza givrajului, deasupra plafonului de nori s-a produs blocarea motoarelor“, a spus Eugen Suciu, membru al comisiei de investigaţie în acest caz, arătând că aeronava a zburat tot timpul, deasupra Carpaţilor Meridionali, sub altitudinea minimă admisă.

Potrivit experţilor, comandantul Adrian Iovan a comunicat că are probleme de givraj, dar nu a comunicat starea de urgenţă. Potrivit membrilor comisiei de anchetă, aeronava era pilotată de către Răzvan Petrescu, dar comandant era Adrian Iovan, care avea puterea de decizie. Însă, Iovan nu avea experienţă de a pilota un astfel de aparat de zbor, mai puţin performant, şi a luat mai multe decizii eronate, susţin experţii.

„Prima dintre ele a fost evaluarea eronată a factorilor de risc specifici desfăşurării acestui zbor, datorată întreruperii mari de la zbor şi lipsei de experienţă a echipajului pe acest tip de aeronavă“, a mai spus Suciu.

El a precizat că Iovan avea peste 14.000 de ore de zbor pe aeronave performante, zboruri făcute în condiţii fără vizibilitate şi percepea altfel pericolul.

„Aici este problema şi noi am ajuns la concluzia că evaluarea eronată a factorilor de risc este datorată lipsei de experienţă, dar şi de antrenament pe această aeronavă. Nu ne referim la stiluri de pilotaj sau la modul în care sunt acţionate comenzile de zbor, ci strict la evaluarea factorilor de risc în cadrul acestui zbor - faptul că după 11 luni s-au urcat într-o aeronavă pe care nu au mai văzut-o de 11 luni, au plecat într-o misiune comercială cu pasageri la bord, dar, repet, şi reţineţi, perfect legal“, a mai arătat Suciu.

Conform acestuia, o altă decizie eronată a comandantului a fost de a continua zborul „în condiţii meteorologice care au favorizat givrajul sever al carburatoarelor“.

Chiar şi faptul că aeronava avea plinul de combustibil, a fost un factor care s-a adăugat givrajului, depăşirea de masă influenţând rata de urcare a avionului, mai susţine raportul CIAS. „În momentul în care am refăcut calculele, am constatat că, de fapt, masa şi centrajul erau în afara anvelopei de zbor a aeronavei, dată de producător. Adică era masa aparatului prea mare, se putea renunţa la o parte din cantitatea de combustibil, nu neapărat la numărul de pasageri“, a precizat Suciu.

El a adăugat că pe radarul controlorului de trafic s-a declanşat alarma că aeronava zbura sub altitudinea minimă de siguranţă în zonă. În acel moment, controlorul de trafic a cerut echipajului să crească altitudinea, însă la ora 14.42, comandantul a comunicat că va coborî la aproximativ 2.400 de metri şi va intra în legătură cu centrul de informare al zborului. Suciu a precizat că decizia ca aeronava să nu mai beneficieze de control radar o poate lua doar comandantul, care astfel îşi asumă întreaga responsabilitate a zborului şi faptul că echipajul îşi stabilieşte poziţia zborului după regula la vedere. În aceste condiţii, după ce aproape trecuse Carpaţii Meridionali, a intrat în legătură cu FIF Bucureşti (n.r. - sistem analogic terestru în bandă FIF).

Copilot: a supraevaluat puţin aeronava

La rândul lui, Răzvan Petrescu, copilotul aeronavei prăbuşite în ianuarie 2014 în Munţii Apuseni, a declarat, că în momentul în care a văzut că vremea se înrăutăţeşte i-a sugerat lui Adrian Iovan să întrerupă zborul la Sibiu, dar acesta a refuzat. „Copilotul nu este niciodată în măsură să îl tragă la răspundere pe comandant. Prin natura meseriei, a încercat să continue misiunea şi a supraevaluat puţin aeronava, dar nu poţi afirma că Adrian Iovan este direct vinovat“, a explicat Petrescu.

El a mai spus că din momentul în care a apărut givrajul a fost însărcinat cu pilotarea efectivă, în timp ce Adrian Iovan încerca să degivreze carburatoarele. „Fiecare ştia ce avea de făcut şi nu au fost foarte multe discuţii între noi. Din momentul în care ni s-au oprit motoarele au ştiut cert că urmează impactul cu solul“, a mai spus Petrescu.
„Într-un fel sau altul ne-am asumat cu toţii acest zbor. Importanţa misiunii s-ar putea să-i acorde pilotului circumstanţe atenuante pentru deciziile luate în timpul zborului. S-a comportat ca un profesionist“, a declarat chirurgul Sorin Ianceu.

Sorin Ianceu: „Să nu uităm că cinci din şapte am supravieţuit“

Medicul chirurg Sorin Ianceu, unul dintre cei cinci supravieţuitori ai tragediei din Munţii Apuseni, spune că raportul prezentat de experţii CIAS nu a venit cu informaţii suplimentare faţă de cele care se ştiau deja. Mai mult, medicul susţine că, din punctul lui de vedere, experienţa lui Adrian Iovan şi manevrele pe care acesta le-a făcut înainte de prăbuşire pentru a nu intra frontal în munte, au fost cele care i-au salvat.

„Să nu uităm că cinci din şapte am supravieţuit. Din nefericire, timpul, leziunile, vremea au dus la pierderea a doi dintre cei şapte. Nu ştiu în ce măsură acest raport aduce date suplimentare faţă de cele pe care le ştiam după accident. Managementul zborului în cazul acestor misiuni de prelevare diferă de cele comerciale, asta pentru că noi depindem de organul donatorului şi de legătura înapoi. Iar Adrian Iovan era parte din echipă şi ştia acest lucru”, a declarat, pentru „Adevărul”, doctorul Ianceu.

„Am stat cu ochii deschişi până în momentul în care am început să ne lovim de brazi şi am încercat în tot acest timp să găsesc o poziţie prin care să mă protejez. Mi-am dat seama că ne vom prăbuşi în momentul în care am văzut indicatoarele care arătau că suntem în coborâre şi nu în urcare. Era evident că avionul pierde altitudine. Dacă intram în munte, frontal, nu ştiu dacă vreunul dintre noi reuşea să se salveze. Iovan a avut atitudinea unui profesionist, a încercat să facă tot posibilul să menţină avionul în aer”, a completat Ianceu.

Potrivit acestuia, avionul a survolat aeroportul din Sibiu. „Condiţiile meteo de acolo, unde cerul era senin şi cu vizibilitate bună nu prevesteau infernul în care am nimerit deasupra Apusenilor”, a concluzionat chirurgul, care participă în continuare la activităţi de prelevare.

Raportul trimis procurorilor

Raportul Centrului de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile este aşteptat la dosarul anchetei derulate în acest caz de Parchetul General. În acest caz, procurorii au decis începerea urmăririi penale pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă şi neglijenţă în serviciu, dar şi pentru neluare şi nerespectare a măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă şi încălcarea de către personalul aeronautic civil a îndatoririlor de serviciu. La începutul acestui an, procurorii anunţau că au audiat peste 200 de persoane, pe parcursul a 2.354 de ore de anchetă.

20 ianuarie 2014

În accidentul aviatic produs pe 20 ianuarie 2014 în Munţii Apuseni  au murit pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion. Totodată, au fost răniţi copilotul Răzvan Petrescu şi medicii Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Spitalul Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul “Sfânta Maria” şi Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuş, judeţul Bihor.

Echipa medicală din avion mergea de la Bucureşti la Oradea, unde urma să preleveze ficatul de la un donator de peste 60 de ani care suferise un accident vascular cerebral. Epava avionului şi victimele au fost găsite de trei localnici, după căutări care au durat aproximativ cinci ore şi la care au participat sute de pompieri salvatori, jandarmi montani, poliţişti, salvamontişti, angajaţi ai Parcului Naţional Munţii Apuseni şi localnici.