Comisia de apărare din Senat: Şeful serviciului secret „Doi şi-un sfert” este numit de ministrul de Interne, fiind eliminată obligativitatea avizului CSAT

Schimbări la DGIPI

Comisia de apărare din Senat a decis marţi să întocmească raport favorabil la OUG privind funcţionarea Direcţiei Generale de Protecţie Internă (DGPI) a Ministerului Afacerilor Interne, cunoscută ca „Doi şi-un sfert”, prin amendamentele adoptate de senatorii PSD şi ALDE procedura de numire şefului acestei structuri fiind modificată, a precizat secretarul comisiei, Nicu Fălcoi (USR).

Senatorul Nicu Fălcoi a explicat că, potrivit amendamentelor, şeful DGPI este numit de ministrul Afacerilor Interne, fiind eliminată obligativitatea avizului Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Potrivit lui Fălcoi, a fost eliminată din actul normativ şi prevederea potrivit căreia directorul general al Direcţiei Generale de Protecţie Internă este cadru militar în activitate, potrivit Agerpres.

Secretarul Comisiei de apărare a precizat că senatorii PNL şi USR au votat împotriva acestor modificări, iar UDMR s-a abţinut.

Proiectul privind adoptarea OUG 76/2016 referitoare la înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Direcţiei Generale de Protecţie Internă a Ministerului Afacerilor Interne are ca obiect de reglementare înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea DGPI, ca structură specializată cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, cu personalitate juridică, urmând a se desfiinţa Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă. Proiectul de aprobare al ordonanţei va intra împreună cu raportul Comisiei de apărare în plenul Senatului, cu rol decizional în acest caz.

USR: „Subordonarea se întoarce la MAI”

Purtătorul de cuvânt al USR, Dan Barna, a anunţat pe 8 martie că partidul din care face parte va vota împotriva OUG 76/2016, prin care Direcţia Generală de Protecţie Internă (DGPI) a fost trecută de cabinetul Cioloş din subordinea Ministerului Afacerilor Interne (MAI) în subordinea prim-ministrului, deoarece, prin amendamentele adoptate la legea de aprobare a ordonanţei, instituţia devine un ”serviciu privat de informaţii” la dispoziţia lui Liviu Dragnea, citat de News.ro

”USR nu va vota legea de aprobare a OUG 76/2016, pentru că, prin amendamentele introduse de PSD, practic Dragnea îşi face serviciu privat de informaţii. Forma iniţială a OUG prevedea ca subordonarea să fie faţă de prim-ministru. Prin amendamentele introduse, subordonarea se întoarce la MAI, ministrul de Interne fiind o persoană foarte apropiată, din casa lui Dragnea. Vom vota împotrivă”, a declarat Dan Barna.

Direcţia Generală de Protecţie Internă (DGPI) este în subordinea Ministerului Afacerilor Interne şi funcţionează ca structură specializată cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, din aria de competenţă a acestui minister. Prevederea se regăseşte într-o ordonanţă de urgenţă adoptată pe 2 noiembrie 2016 de Guvernul Cioloş.

”Elementul de noutate e faptul că avem o normă primară la nivel de lege pentru funcţionarea structurii de protecţie internă a ministerului, ceea ce până acum nu aveam. Era reglementată doar prin câteva prevederi în OUG, în legea de funcţionare a ministerului. Creăm practic pentru prima oară un cadru juridic, clar al acestei structuri. Acest lucru nu poate să facă decât să aducă granţii suplimentare cu privire la modul în care funcţionează o astfel de structură esenţială pentru activităţile desfăşurate de MAI şi pentru funcţionarea statului”, a spus Tudorache, la finalul şedinţei de guvern în cadrul căreia a fost adoptată OUG 76.

Tudorache a mai subliniat că Ordonanţa de Urgenţă clarifică noile competenţele ale DGPI.  ”Acest lucru elimină suprapunerile care existau până acum în competenţa DIPI şi alte structuri ale statului, în speţă SRI, în ceea ce priveşte cu instituţiile din afara ministerului, dar şi suprapuneri în  actvitatea acestei structuri cu alte structuri din MAI, în speţă Poliţia Română şi Direcţia Generală Anticorupţie”,a mai spus ministrul de Interne.

Tudorache a mai spus că noua structură va fi sub control parlamentar. ”Acest control parlamentar se va înscrie pe două paliere. E un control parlamentar pasiv prin faptul că ministrul de resort este chemat în Parlament să dea raportul asupra activităţilor noii structuri atunci când i se cere, dar introduce şi un element proactiv, crează posibilitatea ca Parlamentul să creeze mecanisme de auditare a acestei structuri, aşa cum o face şi pentru celelealte servicii de informaţii, SRI, SIE sau SPP”, a mai zis el.