Chiuariu şi CSM acuză Banca Mondială de imixtiuni în justiţia română

Ministrul justiţiei Tudor Chiuariu (foto) consideră observaţiile Băncii Mondiale "o imixtiune în justiţia română a unui organism care nu are competenţe de evaluare profesională a acestui

Ministrul justiţiei Tudor Chiuariu (foto) consideră observaţiile Băncii Mondiale "o imixtiune în justiţia română a unui organism care nu are competenţe de evaluare profesională a acestui domeniu".

La rândul său, CSM cataloghează drept "surprinzătoare aprecierea acestei instituţii de credit cu privire la stadiul reformei sistemului judiciar, competenţa acesteia limitându-se la modul de derulare de către Consiliul Superior al Magistraturii a proiectelor finanţate de Banca Mondială".

Chiuariu a mai precizat că împrumutul acordat de Banca Mondială a fost acordat în mai 2006, având termen de finalizare în 2011. În ceea ce priveşte critica adusă CSM cu privire la lipsa identificării unei metode obiective de promovare a magistraţilor, "Consiliul Superior al Magistraturii nu înţelege îngrijorarea Băncii Mondiale, care nu a finanţat şi nu derulează niciun proiect în legătură cu acest aspect".

Reprezentanţii justiţiei române concluzionează că Banca Mondială şi-a depăşit atribuţiile, a primit informaţii fragmentate şi, mai ales, a tras concluzii lipsite de un fundament real.

"Aide memoire"-ul dă de pământ cu sistemul judiciar

Banca Mondială a atras atenţia în "Aide memoire" - pe circa 10 file - asupra faptului că progresele privind reforma în justiţie au fost încetinite sau complet blocate în legătură cu o serie de iniţiative importante care au fost incluse în programul de reformă al guvernului şi care au fost susţinute de Bancă şi de UE.

CSM şi MJ sunt criticate că nu au întreprins nicio activitate într-un proiect privind raţionalizarea sistemului de instanţe. În ceea ce priveşte monitorizarea performanţelor magistraţilor, BM arată că nu s-a înregistrat niciun progres.

"Contrar aşteptărilor, CSM pare să se dezică de intenţia iniţială de a realiza evaluări regulate ale performanţei judecătorilor şi instanţelor". Banca relevă că obiectivul final al proiectelor nu este acela de a investi în infrastructură şi IT, ci de a face sistemul judiciar mai eficient, transparent şi respectat de cetăţeni. "În condiţiile în care cadrul politicilor din sectorul judiciar continuă să se deterioreze, aceste obiective ale proiectului nu vor putea fi atinse".