Ceremonii militare și religioase în toată țara de Ziua Unirii Principatelor. Programul manifestărilor
0România marchează sâmbătă 167 de ani de la Unirea Principatelor prin ceremonii militare și religioase organizate în mai multe garnizoane din țară. Evenimentele sunt pregătite de Ministerul Apărării Naționale, în colaborare cu autoritățile locale, și includ slujbe religioase, depuneri de coroane și momente comemorative dedicate făuritorilor Micii Uniri.
Potrivit unui comunicat al Biroului de presă al Patriarhiei Române, programul din Capitală începe la ora 9:30, când la Catedrala Patriarhală va fi săvârșită Sfânta Liturghie. În cadrul slujbei vor fi pomeniți domnitorul Alexandru Ioan Cuza, mitropoliții Nifon Rusăilă al Țării Românești și Sofronie Miclescu al Moldovei, precum și toți cei care au contribuit la realizarea Unirii Principatelor Române, potrivit Agerpres.
De la ora 10:00, la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza de pe Dealul Patriarhiei, este programată o ceremonie militară de depuneri de coroane și jerbe de flori. La ora 11:00 va fi oficiată slujba de Te Deum, urmată de cuvântul ierarhului slujitor.
Manifestări la Focșani și Iași
La Focșani, în Piața Unirii, vor avea loc de la ora 11:00 o ceremonie militară și religioasă, precum și un moment artistic dedicat acestui eveniment istoric.
La Iași, ceremonia militară și religioasă se va desfășura la Monumentul lui Alexandru Ioan Cuza din Piața Unirii, începând cu ora 15:00.
Potrivit programului anunțat de Administrația Prezidențială, președintele Nicușor Dan va participa la manifestările dedicate Zilei Unirii Principatelor Române, organizate în Piața Unirii din Focșani. Șeful statului se va deplasa și la Iași, unde va lua parte la ceremonia organizată tot în Piața Unirii, alături de autoritățile locale.
În același timp, premierul Ilie Bolojan va rămâne în Capitală, unde va participa la ceremonia militară și religioasă organizată cu prilejul Zilei Unirii Principatelor Române.
Semnificația zilei de 24 ianuarie
În fiecare an, la 24 ianuarie, românii sărbătoresc Unirea Principatelor Române din 1859, cunoscută drept „Mica Unire”. Realizată sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, unirea a fost expresia voinței politice comune a liderilor din Moldova și Țara Românească și a reprezentat primul pas în crearea statului român modern.
Ziua de 24 ianuarie 1859, când Alexandru Ioan Cuza a fost ales la București domnitor al Țării Românești, după ce la 5 ianuarie fusese ales la Iași domnitor al Moldovei, este considerată momentul împlinirii aspirațiilor naționale ale revoluționarilor de la 1848. Aceștia înscriseseră în programele lor idealul unirii Principatelor drept „cheia de boltă fără de care s-ar prăbuși întreg idealul național”.
Actul istoric al Unirii de la 24 ianuarie 1859, despre care Mihail Kogălniceanu spunea că este „actul întregii națiuni române”, a rămas un reper decisiv în istoria României. Recunoașterea internațională a Unirii și măsurile adoptate în anii următori au dus, în cele din urmă, la obținerea și recunoașterea independenței României în anii 1877-1878 și la îndeplinirea idealului național de unire a tuturor românilor în 1918. În egală măsură, 24 ianuarie 1859 a însemnat primul pas al națiunii române pe drumul modernității și al integrării europene.
Se încarcă comentariile...
