Ce pericol de securitate aduc în România cei 500 de ruși stabiliți aici
0De la începutul războiului din Ucraina și până în prezent câteva sute de cetățeni ruși au intrat, dar nu au mai ieșit din România, fapt ce vine cu un risc de securitate care nu poate fi neglijat de autoritățile de la București, susțin experții
Acest pericol există mai ales că și pe plan internațional există voci care susțin că în contextul pierderilor masive de pe front, Kremlinul ar putea ordona atacuri directe ale rușilor pe pământul occidental sau chiar sabotarea liniilor de aprovizionare NATO din Polonia sau România.
Concret, din cei aproape 30.000 de cetăţeni ruşi care au intrat în România de la debutul războiului din Ucraina și până pe 15 octombrie, doar 485 au rămas aici, numărul fiind de zece ori mai mic decât cu un an înainte de conflictul militar, arată stirileprotv.ro. Majoritatea au fost doar în tranzit, iar alţii s-au întors în Rusia. De precizat că datele nu reprezintă cu exactitate numărul cetățenilor ruși, deoarece o persoană poate să fi trecut de mai multe ori pe la punctele de frontieră, iar statistica oferită de autorități nu a contabilizat persoane, ci intrări şi ieşiri la graniţă.
Pe de altă parte, din ziua în care, la ordinul lui Vladimir Putin, armata rusă a invadat Ucraina şi până acum, Poliţia de Frontieră a interzis intrarea în România unui număr de 309 de cetăţeni din Federaţia Rusă, pentru că nu au îndeplinit condiţiile legale: fie nu deţineau viză valabilă sau permis de şedere valid, fie nu aveau documente care să le justifice scopul şi condiţiile de şedere în ţara noastră.
Spionii specializați ai KGB și GRU
Deși numărul rușilor care au rămas în România pare mic, Costin Georgescu, fost director al Serviciului Român de Informații, susține că pericolul ca unii dintre ei să fie de fapt aici cu misiuni precise este unul real. „Poate avem ruși fugiți de mobilizare sau de Putin, în general, dar sigur avem și spioni ai Kremlinului care au venit aici cu diverse ordine. Există informații că FSB (serviciul secret al Federației Ruse, succesor al KGB-ului - n.red.) și GRU (agenția de informații militare externe a statului major al Forțelor Armate ale Federației Ruse - n.red.) lucrează din plin la astfel de misiuni. Astfel de indivizi nu trebuie subestimați în niciun caz deoarece sunt foarte bine pregătiți, dispun de mijloace financiare mai mult decât suficiente și au și foarte multă experiență în astfel de misiuni. Partea bună este că serviciile noastre specializate lucrează la aceste cazuri în colaborare cu Poliția, dar și cu structurile similare din țările NATO și UE. Există schimburi foarte eficiente de informații pentru a nu avea niciun fel de probleme pe această parte”, a precizat Costin Georgescu.
Atacarea liniilor de aprovizionare NATO din Polonia sau România
Analiștii occidentali susțin că într-un context deloc favorabil Moscovei, în care Putin continuă să sufere înfrângeri umilitoare pe câmpul de luptă, disperarea sa crescândă îl poate face să creadă că atacurile teroriste lansate împotriva țărilor occidentale sunt un răspuns legitim, a avertizat Los Angeles Times. Potrivit publicației, atacurile ordonate de Moscova ar putea fi îndreptate către obiective militare europene, facilități care aparțin NATO sau chiar împotriva unor ținte civile occidentale. De exemplu, Rusia ar putea încerca să recurgă la acte de sabotaj împotriva liniilor de aprovizionare NATO din Polonia sau România, lucru care ar duce la extinderea dramatică a conflictului.
Se încarcă comentariile...
