14 spioni ai lui Putin nu au mai ajuns în România

Notificaţi abuziv de Moscova ca fiind funcționari guvernamentali, 14 jurnaliști puși pe acțiuni de spionaj nu au mai ajuns la o conferință internațională pe telecomunicații organizată la București, după ce MAE le-a retras vizele

Mariei Zaharova, purtător de cuvânt în cadrul Ministerului de Externe al Rusiei FOTO Profimedia

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a comunicat că, în perspectiva participării la Conferinţa Plenipotenţiarilor Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor (ITU) de la Bucureşti, au fost acordate vize tuturor oficialilor desemnaţi de Federaţia Rusă, în număr de 17, dar că ulterior 14 dintre acestea au fost revocate. Decizia autorităților de la București vine după ce MAE a considerat că vizele au fost revocate pentru jurnalişti ai Russia Today „notificaţi abuziv“ ca fiind oficiali ruși.

Moscova, prin vocea Mariei Zaharova, purtător de cuvânt în cadrul Ministerului de Externe al Federației Ruse, a denunțat acțiunea Bucureștiului de a revoca vizele pentru 14 cetățeni ruși care, oficial, ar fi trebuit să ajungă, spune Kremlinul, la întâlnirea ITU, programată în perioada 26 septembrie – 14 octombrie. „România a încălcat în mod flagrant Carta şi Convenţia ITU, acordul de organizare a Conferinţei Plenipotenţiarilor”, a transmis Zaharova, acuzând România că „îndeplineşte ordinea politică a Washingtonului”. Rusia susţine că decizia României are intenţia de a afecta şansele candidatului rus pentru funcţia de secretar general al ITU. Candidatul Rusiei concurează cu un candidat din SUA.

Considerente de securitate națională

Ulterior, MAE român a venit cu precizări importante și a anunțat că decizia a fost luată ca urmare a faptului că, de fapt, din delegația rusă formată din 17 persoane, care ar fi trebuit să fie prezentă la Conferința ITU, 14 erau jurnaliști ai Russia Today. Mai exact, Rusia a oferit identități profesionale false pentru cei 14 jurnaliști ai postului de propagandă și drept urmare vizele au fost anulate de către România din considerente de securitate națională.

„Decizia autorităţilor române competente, bazată inclusiv pe considerente ce ţin de securitatea naţională a României, care a condus la revocarea unor vize, s-a referit exclusiv la un număr de 14 jurnalişti ai Russia Today, care au fost abuziv notificaţi de către Federaţia Rusă ca oficiali aparţinând Ministerului rus al Dezvoltării Digitale, Comunicaţiilor şi Mass-Media“, arată MAE.

Goarna de propagandă a Kremlinului

Diplomații români mai susțin că decizia nu are cum afecta activitatea delegației Moscovei la ITU. „Astfel, având în vedere aspectele deja precizate, este evident că prin decizia adoptată nu au fost afectate în niciun fel participarea şi interesele de reprezentare ale Federaţiei Ruse la Conferinţa ITU de la Bucureşti, acuzaţia părţii ruse conform căreia această măsură ar viza afectarea şanselor unui candidat rus de a fi ales într-o poziţie de conducere în cadrul organizaţiei fiind complet absurdă şi vădit nefondată“, punctează reprezentanţii MAE român.

Reamintim că Russia Today, organ de propagandă a Kremlinului, a fost interzis în UE în contextul războiului neprovocat și brutal declanșat de Federația Rusă în Ucraina. Russia Today a fost înființat în 2005 pentru că autoritățile moscovite voiau un mijloc de comunicare în masă. Scopul era să descrie Rusia ca „un altfel de democrație” și să sublinieze eșecurile Occidentului: inegalități, rasism și abuz de putere.

Jurnaliștii-spioni din slujba Kremlinului

Costin Georgescu, fost director al Serviciului Român de Informații, susține că jurnaliștii erau de fapt persoane care intenționau să desfășoare operațiuni de spionaj în România. 

„Au existat o serie de informații despre statutul lor real, de faptul că sunt niște indivizi care funcționează sub acoperirea de jurnaliști ai postului rus de televiziune. Oricum, rușii folosesc destul de des aşa-zişi jurnaliști în operațiuni de spionaj pentru că au ajuns la concluzia că prin acest statut ei au acces facil în mai multe instituții din țările democratice, tocmai pentru că acestea respectă dreptul cetățenilor la informare. Ei sunt ori agenți acoperiți, dar mai degrabă colaboratori pe diverse misiuni. Repet, folosirea jurnaliștilor ruși în acțiuni de spionaj este des întâlnită, iar utilizarea acestora sub acoperirea de funcționari guvernamentali face parte uneori din tiparul utilizat de Serviciul Federal de Securitate condus de Kremlin”, a precizat Costin Georgescu.