CCR amână pentru luni decizia privind noua Lege ANI. Miza: sancțiunile retroactive și declarațiile de avere ale partenerilor

Curtea Constituțională a amânat pentru luni, 17 august, ora 11:00, dezbaterea sesizărilor privind legea din domeniul integrității, inclusiv prevederile cunoscute drept „Amendamentul Fritz” și „Amendamentul Grădinaru”. Actul normativ a fost contestat atât de președintele Nicușor Dan, cât și printr-o sesizare comună depusă de 27 de senatori USR și PNL.

CCR dezbate, astăzi, noua Lege ANI. FOTO: Inquam Photo /Octav Ganea

UPDATE: CCR amână pentru luni decizia privind noua Lege ANI

Curtea Constituțională a amânat pentru luni, 17 august, ora 11:00, dezbaterea sesizărilor privind legea din domeniul integrității, inclusiv prevederile cunoscute drept „Amendamentul Fritz” și „Amendamentul Grădinaru”.

Cele două prevederi sunt contestate de parlamentari, dar și de președintele României. „Amendamentul Fritz”, care modifică regimul incompatibilităților, este contestat pe motiv că ar putea încălca principiul neretroactivității legii, fiind interpretat ca având consecințe asupra primarului Timișoarei, Dominic Fritz, precum și asupra altor aleși aflați în situații similare.

O altă prevedere controversată este cea referitoare la declarațiile de avere și de interese ale persoanelor care au „relații asemănătoare acelora dintre soți” cu demnitarii. Aceasta a fost supranumită „Amendamentul Grădinaru”, fiind asociată cu Mirabela Grădinaru, partenera președintelui.

Contestatarii susțin că formularea legii nu definește suficient de clar categoria persoanelor vizate și că obligarea acestora să își facă publică averea și interesele reprezintă o ingerință disproporționată în viața privată.

CCR urma să analizeze miercuri cele două sesizări privind legea integrității, însă toate cele patru cauze aflate pe ordinea de zi au fost amânate pentru luni, 17 august, de la ora 11:00.

Știrea inițială 

Una dintre principalele probleme invocate de contestatari vizează prevederea potrivit căreia aleșii aflați în funcție, pentru care s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau existența unui conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a noii legi, și-ar putea pierde mandatul în termen de 30 de zile.

Contestatarii susțin că această prevedere ar încălca principiul neretroactivității legii, prevăzut de articolul 15 din Constituție. Amendamentul, cunoscut drept „Amendamentul Fritz”, a fost interpretat ca putând avea consecințe directe asupra primarului Timișoarei, Dominic Fritz, dar și asupra altor aleși aflați în situații similare.

Declarațiile de avere ale partenerilor, o altă prevedere contestată

O altă miză importantă o reprezintă obligația persoanelor care au „relații asemănătoare acelora dintre soți” cu demnitarii de a depune declarații de avere și de interese.

Președintele și parlamentarii care au sesizat CCR reclamă faptul că legea nu definește suficient de clar această categorie și susțin că publicarea informațiilor despre averea unor persoane care nu ocupă funcții publice reprezintă o ingerință disproporționată în viața privată. Prevederea a fost supranumită „Amendamentul Grădinaru”, fiind asociată cu partenera președintelui, Mirabela Grădinaru.

Miza financiară: 771 de milioane de euro din PNRR

Disputa are loc pe fondul presiunii exercitate de termenul-limită din PNRR. Noua Lege a integrității reprezintă un jalon pentru România, iar adoptarea și promulgarea acesteia până la 31 august este legată de deblocarea unei tranșe de aproximativ 771 de milioane de euro.

Social-democrații acuză USR și PNL că, prin sesizarea depusă la CCR, riscă să întârzie îndeplinirea jalonului și să pună în pericol fondurile europene. Contestatarii susțin însă că o lege declarată neconstituțională nu poate reprezenta o soluție pentru îndeplinirea angajamentelor asumate de România.

Decizia CCR este astfel importantă atât din perspectiva regulilor privind integritatea și incompatibilitățile aleșilor, cât și pentru calendarul reformelor asumate prin PNRR.