CCR dezbate, astăzi, noua Lege ANI. Miza: sancțiunile retroactive și declarațiile de avere ale partenerilor

Curtea Constituțională a României se reunește miercuri, 12 august, pentru a analiza sesizările de neconstituționalitate formulate împotriva noii Legi a integrității. Actul normativ a fost contestat atât de președintele Nicușor Dan, cât și printr-o sesizare comună depusă de 27 de senatori USR și PNL.

CCR dezbate, astăzi, noua Lege ANI. FOTO: Inquam Photo /Octav Ganea

Una dintre principalele probleme invocate de contestatari vizează prevederea potrivit căreia aleșii aflați în funcție, pentru care s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau existența unui conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a noii legi, și-ar putea pierde mandatul în termen de 30 de zile.

Contestatarii susțin că această prevedere ar încălca principiul neretroactivității legii, prevăzut de articolul 15 din Constituție. Amendamentul, cunoscut drept „Amendamentul Fritz”, a fost interpretat ca putând avea consecințe directe asupra primarului Timișoarei, Dominic Fritz, dar și asupra altor aleși aflați în situații similare.

Declarațiile de avere ale partenerilor, o altă prevedere contestată

O altă miză importantă o reprezintă obligația persoanelor care au „relații asemănătoare acelora dintre soți” cu demnitarii de a depune declarații de avere și de interese.

Președintele și parlamentarii care au sesizat CCR reclamă faptul că legea nu definește suficient de clar această categorie și susțin că publicarea informațiilor despre averea unor persoane care nu ocupă funcții publice reprezintă o ingerință disproporționată în viața privată. Prevederea a fost supranumită „Amendamentul Grădinaru”, fiind asociată cu partenera președintelui, Mirabela Grădinaru.

Miza financiară: 771 de milioane de euro din PNRR

Disputa are loc pe fondul presiunii exercitate de termenul-limită din PNRR. Noua Lege a integrității reprezintă un jalon pentru România, iar adoptarea și promulgarea acesteia până la 31 august este legată de deblocarea unei tranșe de aproximativ 771 de milioane de euro.

Social-democrații acuză USR și PNL că, prin sesizarea depusă la CCR, riscă să întârzie îndeplinirea jalonului și să pună în pericol fondurile europene. Contestatarii susțin însă că o lege declarată neconstituțională nu poate reprezenta o soluție pentru îndeplinirea angajamentelor asumate de România.

Decizia CCR este astfel importantă atât din perspectiva regulilor privind integritatea și incompatibilitățile aleșilor, cât și pentru calendarul reformelor asumate prin PNRR.